Colectarea selectivă trebuie să înceapă în apartament. Sunt clujenii dispuși să aibă în casă mai multe găleți pentru deșeuri

Colectarea selectivă a deșeurilor merge greoi la blocurile din Cluj. Statisticile arată că la case, jumătate din populație colectează selectiv. În cazul firmelor, procentul este de peste 80%. Codași sunt cei care locuiesc în blocuri, susțin reprezentanții municipalității și ai companiilor de salubritate.

La Cluj se fac pași importanți pentru colectarea selectivă a deșeurilor și au fost amenajate inclusiv 60 de platforme subterane.

Mărăști este unul dintre cele mai aglomerate cartiere ale Clujului. Deși e scurtă, strada Năsăud este flancată de numeroase blocuri cu zece etaje. Aici sunt amenajate mai multe puncte gospodarești, cu containere marcate diferit: fracție umedă, fracție uscată. Există și containere tip iglu, pentru PET-uri. Oamenii, însă, se îndreaptă spre ghene cu câte un singur sac.

„Nu m-am gândit să îmi iau două găleți. Plasticul îl pun într-o pungă separată. Dacă ar fi ok organizat la container, să fie mai multe pubele și să scrie pe fiecare ce conține, nu m-ar deranja să am și trei pungi cu diferite reziduuri”, spune un clujean care locuiește în cartierul Mărăști.

Un altul spune același lucru. Că nu are două găleți de gunoi în casă, dar pune deșeurile în pungi diferite. „Am o pungă în care adun plasticul, care reprezintă o cantitate foarte mare și alta pentru gunoiul menajer. Plasticul se adună în cantitate mai mare decât cel menajer. Adun o pungă mare la două zile, cel puțin, și o duc la containerul special amenajat pentru colectare selectivă”, spune acesta, care adaugă că un container pentru plastic există doar la blocul vecin.

„Noi am cerut, dar încă nu s-a pus, dar la Cluj se fac pași vizibili pentru ameliorarea situației și va fi mai bine cu mult”, spune același clujean.

Problemele cele mai mari sunt la blocuri

La blocuri, există doar două categorii de containere: pentru fracție umedă, respectiv fracție uscată. Totuși, majoritatea clujenilor aruncă gunoaiele amestecat, se plânge reprezentantul uneia dintre companiile de salubrizare din oraș, Cătălin Croitoru.

„Principalele cauze pot să fie volumul foarte mare de gunoi generat și, apoi, pur și simplu dezinteresul vizavi de afișajul care este pe fiecare punct gospodăresc în parte. Pe fiecare punct gospodăresc este afișaj, program de ridicare fracție umedă și program de ridicare fracție uscată”, a declarat Cătălin Croitoru, directorul Companiei de salubritate Brantner – Vereș.

O soluție ar putea fi containerele subterane, consideă reprezentanta unei asociații de proprietari din Piața Mihai Viteazu, unde locuiesc peste 100 de familii.

Tinerii, în special, sunt receptivi la problemele de mediu. „Lumea, totuși, poate fi educată, chiar și acești tineri, despre care se spune că sunt așa și așa, să știți că sunt educabili, și majoritatea umblați în Europa. Dacă li s-ar spune << vă rog frumos, ce aveți într-o pungă aici și celelalte acolo>>, ar face. Mai întâi să aibă unde să le aducă și pe containere să scrie hârtie-cartoane, gunoi menajer și plastic”, a declarat pentru EBS Radio Lavinia Huști, reprezentanta unei asociații de proprietari.

De anul trecut, municipalitatea a amenajat 60 de platforme subterane de colectare selectivă a deșeurilor, iar numărul lor va ajunge la 100. În ultimii doi ani, Primăria a trimis aproape 2.000 de scrisori de informare pe tema colectării selective către asociațiile de proprietari. Cu toate acestea, lucrurile merg mult mai anevoios la blocuri, spre deosebire de zonele de case, spune șeful Direcției Spații Verzi din primărie, Viorel Pleșa.

„Fracția umedă și cea uscată se ridică separat. Pentru zonele de case avem zile de ridicare diferite. Lumea începe să respecte modul de colectare. La asociațiile de proprietari, respectiv blocurile de locuit, deși sunt containere separate, lucrurile nu stau așa”, a declarat Viorel Pleșa.

Datele municipalității arată că aproape 20% dintre deșeuri sunt colectate selectiv. Cantitatea de deșeuri reciclabile colectate la Cluj a crescut cu 300% în primele cinci luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2017. La nivel național, rata de deșeuri reciclate este mult mai mică, de 3 – 5%, în condițiile în care România trebuie să ajungă până în 2020 la o rată de colectare selectiva de 50%.

Ovidiu Cornea

Sursa foto: Primăria Cluj-Napoca