Descoperire: Șanțul de apărare al Clujului medieval avea 20 de metri lățime și 6 metri adâncime

O echipă de arheologi clujeni a reușit, în premieră, să stabilească dimensiunile șanțului care înconjura zidurile de apărare ale Clujului medieval.

Săpăturile arheologice au avut loc pe strada Avram Iancu, numărul 23-25, unde urmează să fie ridicat un hotel. Specialiștii spun că descoperirea dimensiunilor șanțului, cu o lățime de peste 20 de metri și mai mult de 6 metri adâncime, reprezintă o premieră, iar constatările făcute vor fi publicate într-o monografie de specialitate.

„Cea mai importantă este dezvelirea, pentru prima dată în întregime, a șanțului medieval. Este o premieră. Se știa de acest șanț din izvoare, din gravuri, din planuri, dar niciodată nu a fost săpat până acum în întregime în Cluj, acest șanț de apărare al orașului. Din păcate nu a oferit materiale arheologice, dar șanțul este întotdeauna un sistem defensiv, care este curățat, întreținut și nu lasă urme arheologice”, a explicat arheologul Sorin Cociș, din cadrul Institutului de Arheologie al Academiei Române, filiala Cluj.

Amplasat la o distanță de circa 7 metri de zidurile medievale ale Clujului, finalizate în secolul al XVI-lea, șanțul avea dimensiuni impresionante, pentru a împiedica apropierea inamicului de fortificații. Între șanț și ziduri existau, de asemenea, soldați care patrulau, susțin arheologii.

Săpăturile au scos la iveală și un sistem de canalizare din secolul XVIII în partea superioară a șanțului, fără valoare arheologică deosebită, susțin specialiștii. „Săpăturile mecanizate și manuale au surprins fazele de evoluție ale acestei așezări de pe valea Someșului: primul nivel de locuire, nivelul neolitic, aflat la o adâncime de 6 metri -6,5 metri față de nivelul actual de călcare, apoi a fost surprins un nivel roman de locuire, format din locuințe și gropi de provizii, iar peste acesta, odată cu construirea zidului medieval al orașului, a fost executat în jurul cetății și un șanț cu un diametru la bază de aproximativ 22 de metri”, a explicat Sorin Cociș. Obiectele găsite de arheologi în zonă, o statuetă de lut, din epoca romană, o monedă romană din secolul 3 și una de la 1807, vor ajunge la Muzeul de Istorie al Transilvaniei.

Raportul de până acum al arheologilor nu a reținut însă descoperiri ce trebuie păstrate în forma inițială.

Proiectul viitorului hotel de pe strada Avram Iancu nr. 23-25, inițiat în 2009, a iscat numeroase controverse de-a lungul timpului. În 2014 a fost demolată casa de la numărul 23, iar, în 2017, zona verde, pe care se aflau și arbori seculari, a fost defrișată. Vecinii care locuiesc în imobilul învecinat, de pe strada Mihail Kogălniceanu nr. 8, s-au sesizat de fiecare dată și au intentat inclusiv un proces, iar recent au solicitat Primăriei Cluj-Napoca suspendarea autorizației de construire emise în 2015, pe motiv că s-ar distruge vestigii istorice.

Verdictul de descărcare arheologică urmează să fie dat de Comisia Națională a Monumentelor. Atât beneficiarul investiției, cât și autoritățile au declarat că așteaptă verdictul Comisiei.

Ovidiu Cornea