FOTO | La Cluj s-a deschis primul „muzeu” de artă sacrală al romano-catolicilor

Documente și obiecte de artă valoroase ale bisericii „Sfântul Mihail” și ale bisericii Piariștilor se numără printre exponatele primei expoziții permanente de artă sacrală a romano-catolicilor din Cluj-Napoca.

Intitulată Ars Sacra Claudiopolitana, aceasta este prima expoziție de artă sacrală a creștinilor romano-catolici care aparțin parohiei „Sfântul Mihail” din Cluj-Napoca. Documente și obiecte de artă ale celor două biserici se numără printre exponate. Proiect al fostului arhiepiscop Kovács Sándor, expoziția adună laolaltă o arhivă care conține materialele și documentele tuturor arhidiaconatelor din Cluj-Napoca și zona Turda-Arieș. Parohia romano-catolică era singura din Cluj care nu avea propria expoziție de istorie de artă.

Materialele expuse sunt, în principal, documente și obiecte de artă din biserica„Sfântul Mihail”, lăcaș de cult construit între secolele XIV și XV, dar și din biserica Piaristă. Documentele expuse sunt din epoca medievală, iar obiectele de artă, care sunt extrem de valoroase, sunt din perioada barocă.

Principala atracție este crucea care Îl înfățișează pe Iisus Hristos răstignit. Aceasta a fost așezată deasupra altarului principal din lăcașul de cult, împreună cu doi îngeri. Din expoziție mai fac parte diferite altare pe care creștini romano-catolici și vizitatorii le puteau vedea în biserica din Piața Unirii. Printre jertfelnicele (altarele, n. red.) expuse găsim Altarul Sfintei Ecaterina, Altarul Sfintei Familii și Altarul dedicat Adormirii Maicii Domnului. Totodată se mai pot admira veșminte preoțești din secolul al XV-lea și al XVII-lea, dar și obiecte cu care preoții catolici săvârșeau la acele vremuri Sfânta Liturghie, potire, candelabre și lumânări.

Ars Sacra Claudiopolitana a fost lansată în cadrul festivalului Zilele Culturale Maghiare și poate fi vizitată, în fiecare zi, până în data de 26 august, pe strada Iuliu Maniu, numărul 4. După încheierea festivalului, aceasta va deveni o expoziție permanentă.

Text și foto: Cristina Năstasă