FOTO & VIDEO | Smaranda Brăescu, prima parașutistă din România, are monument la Cluj

Prima parașutistă din Romania, Smaranda Brăescu are monument la Cluj, un oraș în care femeile sunt puțin reprezentate când vine vorba de nume de străzi sau statui.

Aviatoarea a fost comemorată astăzi, ocazie cu care a fost dezvelit și un monument care îi este dedicat. Tot acum, a fost proiectat în premieră națională un film documentar care-i spune povestea.

Smaranda Brăescu a fost prima persoană din lume care a traversat Marea Mediterană, în linie dreaptă, într-un avion de de mici dimensiuni. În același timp, ea deține recordul mondial la saltul cu parașuta, a fost prima femeie parașutist și a treia aviatoare româncă.

„În sfârșit și-a găsit locul pe soclul pe care îl merită și în locul pe care îl merită, alături de alți eroi români, ca Aurel Vlaicu, Traian Vuia, și Henri Coandă”, a declarat general-maior Nicolae Lupulescu, reprezentant al Ministerului Apărări Naționale.

Inițiativa ridicării monumentului aparține unei asociații care promovează istoria aeronauticii, în colaborare cu Primăria clujeană. City-manager-ul Gheorghe Șurubaru: „Regina aerului a devenit cetățean de onoare a municipiului Cluj-Napoca post-mortem, iar o stradă îi poartă numele în oraș, de aceea considerăm firesc ca monumentul dedicat Smarandei Brăescu să fie ridicat la Cluj-Napoca”, a declarat city-managerul Gheorghe Șurubaru.

Smaranda Brăescu s-a născut în data de 21 mai 1897, în Hănțești și a fost prima femeie parașutist cu brevet din România. Ea fost campioană europeană la parașutism, în 1931, cu un salt de la 6.000 de metri și campioană mondială, în 1932, cu recordul de 7.200 de metri pe care l-a obținut la Sacramento, în SUA.

Între anii 1924-1928 a absolvit cursurile Academiei de Belle Arte din București, secția de Artă Decorativă și Ceramică. La 5 iulie 1928 a executat primul salt cu parașuta, de la înălțimea de 600 de metri.

Proprietară a două avioane, un biplan de tip Pevuez și un bimotor de tip Milles Hawk, cu cel de-al doilea, în 1932 a stabilit primul record de traversare a Mării Mediterane în 6 ore și 10 minute, străbătând distanța de 1.100 km, între Roma și Tripoli. În timpul războiului a fost activă ca pilot în „Escadrila Albă” de avioane sanitare, pe frontul de Răsărit.

Pentru activitatea pe front este decorată, primind Crucea „Regina Maria”, clasa a III-a. După război, însă, protestează împotriva falsificării alegerilor din noiembrie 1946, semnând, alături de alte personalități, un memoriu care a fost trimis Comisiei Aliate de Control. Din cauza acestei scrisori ea a fost supusă opresoiunii comuniste. Smaranda Brăescu a fost condamnată, în lipsă, la 2 ani de închisoare și a fost nevoită să se ascundă și și-a schimbat și numele.

Bolnavă de cancer, Smaranda Brăescu a fost operată, sub numele de Maria Matei. Ea a murit în 2 februarie 1948 în Clinica Universitară a doctorului Iuliu Haţieganu și a fost înmormântată la Cimitirul Central din Cluj-Napoca.

La Cluj-Napoca, din 1.224 de străzi, doar 20 poartă nume de femei. Situația stă tot cam așa și în cazul statuilor și busturilor: doar două monumente reprezintă femei, din cele peste 40 câte există în oraș.

Text și foto: Alexandra Ogruțan, video: Török-Ágoston Rebeka