Raportul anual privind fericirea publicat sub egida ONU plasează Finlanda pe primul loc pentru al nouălea an consecutiv. România a urcat un loc în top, faţă de 2025, clasându-se pe 34 din aproape 150 de ţări. Cercetătorii trag însă un semnal de alarmă cu privire la bunăstarea tinerilor: utilizarea intensivă a reţelelor sociale îi afectează negativ.
Raportul anual care clasifică peste 140 de ţări pe baza modului în care oamenii îşi evaluează propriile vieţi a fost publicat în preajma Zilei Internaţionale a Fericirii a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Datele, scrie news.ro, provin în principal din sondajul Gallup World Poll, cercetătorii analizând factori precum sprijinul social, speranţa de viaţă sănătoasă, libertatea, generozitatea şi percepţia asupra corupţiei.
Ţările nordice continuă să domine fruntea clasamentului, Islanda, Danemarca, Suedia şi Norvegia alăturându-se Finlandei, care şi-a păstrat primul loc cu un scor de 7,764 din 10.
Costa Rica se clasează pe locul patru, intrând pentru prima dată în top 5 şi obţinând cea mai bună clasare atinsă vreodată de o ţară din America Latină. Franţa se situează pe locul 35 (33 în 2025).
Pentru prima dată, nicio ţară anglofonă nu figurează în top 10 de la prima publicare a raportului în 2012.
Pentru Juho Saari, profesor de politică socială şi sănătate la Universitatea din Tampere, Finlanda se confruntă în continuare cu provocări, în special o rată record a şomajului şi reduceri semnificative ale prestaţiilor sociale. „În ciuda tuturor acestor lucruri, suntem fericiţi”, a declarat el pentru AFP.
Dintre cele 147 de ţări incluse în raport, cele mai scăzute niveluri de satisfacţie faţă de viaţă au fost înregistrate în Afganistan, unde liderii talibani, reveniţi la putere în 2021, sunt acuzaţi de încălcări ale drepturilor omului şi de maltratarea femeilor.
**** România ocupă locul 34 în clasamentul fericirii. ****
Cercetătorii au observat „scăderi ale bunăstării tinerilor într-un subset de țări dezvoltate, în special în SUA, Canada, Australia și Noua Zeelandă”, unele scăderi înregistrându-se şi în Franța, Irlanda, Norvegia, Elveția și Regatul Unit.
Ilana Ron Levey, director general la Gallup, consideră că bunăstarea și fericirea tinerilor au crescut în unele țări din Europa Centrală, în ciuda penetrării ridicate a internetului și a utilizării pe scară largă a rețelelor de socializare, emițând ipoteza că acest lucru s-ar putea datora unor relații familiale puternice și unor conexiuni sociale puternice.
Deși raportul nu concluzionează că rețelele de socializare sunt factorul dominant sau singurul care explică diferențele în bunăstarea tinerilor, acesta este cel puțin unul dintre factori, a spus Ron Levey.
Oamenii sunt conștienți de impactul negativ cauzat de rețelele de socializare, a declarat, pentru CNN, Cass Sunstein, coautor al studiului și profesor la Facultatea de Drept Harvard de la Universitatea Robert Walmsley. El a dorit să afle de ce oamenii nu pot înceta să le folosească, astfel că a analizat trei studii și a constatat că „mulți tineri petrec timp pe platformele de socializare doar pentru că alți tineri petrec timp pe platformele de socializare – și își doresc ca aceste platforme să nu existe”.
