”Primul lucru este să ne cerem drepturile, al doilea lucru este să mergem după principiul <<pofta vine mâncând>>, adică să experimentăm digitalizarea!”
”Este nevoie de construirea unei culturi antreprenoriale în România”, aceasta este părerea ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja, după un an de mandat la unul dintre cele mai importante ministere din Guvernul României, ”vârful de lance”, așa cum a fost catalogat chiar de el. ”Pentru a dezvolta o economie trebuie să ai cercetare, inovare, transformare digitală, telecomunicații rapide, o orientare către viitor, către domenii de la inteligența artificială la tehnologii cuantice și securitate cibernetică, dar și spațiu cosmic. Toate aceste domenii, plus Poșta Română, plus Societatea națională de radiocomunicații, sunt în cadrul mandatului de ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării. Este un minister nou. Noi am încercat să construim o cultură antreprenorială, să aducem oameni și din sectorul privat, și cred că, după un an de mandat, când am prezentat bilanțul, am putut să spunem că, pe de-o parte, ne-am îndeplinit toate jaloanele din PNRR, la timp sau înainte de termen. Este vorba inclusiv de jalonul care include sistemul de cercetare, dar și jaloane complicate precum legea securității cibernetice până la cloud-ul guvernamental, plus o serie de câștiguri pentru români, în viața de zi cu zi, de la aplicația mobilă ghișeul.ro, până la cazierul judiciar online și cel auto”.
La începutul anului, în doar câteva zile, aplicația ghișeul.ro a fost descărcată de 80.000 de ori.
Specialiștii susțin că aplicația a fost primită bine de români deoarece reduce timpii petrecuți la ghișeele primăriilor, dar și a altor instituții publice. ”Numărul utilizatorilor acestei platforme a cunoscut o creștere exponențială. Acum, vorbim despre 1,8 milioane de utilizatori, în condițiile în care, înainte de pandemie, vorbeam de câteva sute de mii. Doar în ultimul an, peste 380 de unități administrative teritoriale, vorbesc de comune și orașe, au fost înrolate în platforma ghișeul.ro. În ceea ce privește aplicația de mobil, peste 100.000 de români o folosesc în mod constant”, a precizat ministrul Sebastian Burduja.
Ministrul digitalizării a vorbit și despre aplicația ROeID, care oferă o modalitate nouă de gestionare a conturilor pentru serviciile publice, toate serviciile digitale fiind accesibile printr-un singur login. Practic, ROeID asigură identitatea digitală a tuturor cetățenilor României, facilitându-le autentificarea în toate platformele digitale pe care statul român le administrează, dar și conectarea la alte platforme digitale guvernamentale din întreaga Uniune Europeană. O imagine a cărții de identitate, un selfie și un video scurt sunt pașii necesari pentru crearea contului ROeID. ”Inclusiv românii din diaspora, care nu au un cont bancar în România, pot să își facă cont pe gheșeul.ro și să își obțină cazierul judiciar online gratuit, să își plătească taxe și impozitele, amenzile și o serie de alte servicii online”, a punctat șeful de la Digitalizare.
Poșta Română și modernizarea
Reformarea Poștei Române este o prioritate pentru ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, fiind una dintre cele mai importante companii ale statului român. ”Este o companie care ajunge în casa fiecărui român și deservește peste 5 milioane de clienți în fiecare lună. Este o companie strategică, care avea nevoie de modernizare. Acolo este o echipă de management foarte performantă, care a început investiții majore, de la o nouă flotă de transport până la ghișee complet automatizate, cum este cel de pe Calea Dorobanți din București și parteneriatul cu celebra companie eBay, care permite accesul antreprenorilor români la o piață globală de miliarde de dolari. În continuare, ne așteptăm ca Poșta Română să aibă e evoluție pozițivă. Ei sunt într-un proces de reorganizare. Au eficientizat și este rar pentru o companie de stat să disponibilizeze oamenii care stau la birou. Au angajat factori poștali și au disponibilizat oameni care nu erau eficienți cu timpul lor, de la sediul central sau din zona administrativă. Toate acestea sunt semne de însănătoșire pentru compania Poșta Română”, a precizat Sebastian Burduja.
Doar o treime dintre români știu să trimită un email
România este în coada clasamentului european când vine vorba despre competențe digitale. Conform indicelui de digitalizare a economiei și societății ”noi pornim de pe ultimul loc, din păcate! Asta înseamnă și posibilitatea de a accelera transformarea digitală. Așteptăm datele de anul acesta, care măsoară performanțele de anul trecut”, a mai spus ministrul Digitalizării. Conform datelor publicate în 2022, la situația din 2021, doar o treime din români au competențe digitale de bază și asta înseamnă că știu să scrie un email și să îl trimită, să facă un tabel, să profite de oportunitățile profesionale și de dezvoltarea pe care mediul online le asigură. România și-a asumat în cadrul țintelor europene din 2030 o digitalizare de 80% și ministerul a lansat mai multe parteneriate pentru a crește nivelul de digitalizare în rândul populației. ”Practic trebuie să alfabetizăm digital un million de români, în fiecare an și asta nu o poate face doar statul, trebuie să fie un efort derulat la nivelul întregii societăți, în parteneriat cu mediul privat și societatea civilă”, a punctat reprezentantul guvernului.
Pentru a grăbi procesul de digitalizare, conducerea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării susține că trebuie aplicată legea, fiind vorba de legea nr.9 din 2023, inițiată de Sebastian Burduja, în calitate de deputat. Prin aceasta se interzic copiile după actele oficiale emise de statul român, la toate nivelurile. ”S-a interzis dosarul cu șină, xeroxurile din instituțiile publice. Practic, are termen de aplicare 6 luni de la promulgare, asta înseamnă începutul lunii iulie, anul curent. În momentul în care, un cetățean se află în fața unui funcționar public care îi solicit o copies sau îl trimite la un xerox, trebuie să ne sesizeze, iar noi ne vom asigura că acel funcționar, care comite practic un abuz, va fi cercetat disciplinar sau chiar mai mult decât atât! Primul lucru este să ne cerem drepturile, al doilea lucru este să mergem după principiul <<pofta vine mâncând>>, adică să experimentăm digitalizarea”
