Vedeta ediției lunii mai a revistei americane „Vanity Fair” este actorul de origine română Sebastian Stan, câştigător al unui Glob de Aur. Un jurnalist al celebrei publicaţii l-a însoţit o zi întreagă pe actor prin Los Angeles, timp în care a aflat detalii despre copilăria sa în România comunistă, adaptarea la viaţa de imigrant a copilului care trebuia să-şi facă singur de mâncare deoarece mama era plecată la serviciu zi şi noapte. Actorul a adus în discuţie şi relaţia cu tatăl său natural, precum şi relaţia sa cu Dumnezeu: ziua s-a terminat cu Sebastian Stan într-o biserică ortodoxă, unde i-a aprins părintelui o lumânare. “Nu plec de acasă sau nu urc în avion fără să fac de trei ori acest semn (n.r. semnul Sfintei Cruci)”, a spus actorul.
Sebastian Stan avea circa opt ani când mama lui a fugit din România pentru a începe o nouă viață în străinătate, iar el a crescut fără să-l cunoască pe bărbatul pe care toţi ceilalţi îl cunoșteau sub porecla „Tino”. Ocazional, îşi suna fiul şi vorbeau la telefon. Constantin Stan a fost muncitor în Constanţa şi îşi ajuta compatrioții să evite persecuția guvernamentală care a pătruns în România în deceniile de după cel de-al Doilea Război Mondial. “A fost un pic un erou în orașul meu”, spune Stan. „Părinții mei făceau parte din tinerii care luptau împotriva comunismului. Tatăl meu îi ajuta pe oameni să fugă ilegal din țară, până la punctul în care a devenit el însuşi un bărbat căutat de autorităţi şi astfel a trebuit să fugă”.
Şi a fugit în America, unde pe când avea Stan 18 ani au şi reluat legătura, actorul locuind o vreme cu părintele său pentru a economisi bani când venea la audiţii în cetatea filmului. Vizitele periodice i-a apropiat, iar relația a rămas strânsă până când tatăl său a murit pe neașteptate de COVID într-o călătorie pe care o făcea în România în anul 2021.
Actorul a amintit de contrabanda cu blugi şi ţigări pe care în special muncitorii din port o făceau pentru a trăi un pic mai bine, însă a subliniat neajunsurile copilăriei precum deficitul de alimente din magazine, penuria de combustibil și desele pene de curent. Chiar dacă căderea lui Ceauşescu a fost văzută ca pe o binecuvântare, Stan a subliniat că un timp după aceea oamenii au dus-o în continuare prost, pentru că “nu ştiau cum să trăiască”.
Sebastian Stan a mărturisit că s-a luptat un timp cu anxietatea pe care o simțea în legătură cu pierderea mamei chiar și după ce s-au reunit, în Viena, după ce el a locuit un an la bunici: “Mama muncea. Cânta noaptea la pian când putea și apoi preda pian toată ziua. Așa că, la 9 sau 10 ani mergeam singur la școală, iar atunci când mă întorceam acasă și eram singur trebuia să-mi pregătesc mâncarea și îmi făceam temele și așteptam să vină ea acasă. Am fost mult timp un copil singur într-o țară străină şi uneori chiar mă întrebam, aşteptându-o: dacă nu vine acasă?”.
Aceste greutăţi l-au ajutat să devină independent, să se descurce singur şi, mai ales, să-şi folosească mai mult imaginaţia şi creativitatea, l-a determinat să-şi dorească mereu mai multe. Toate acestea au contribuit la succesul actorului, câştigător al Globului de Aur şi nominalizat la Oscar. Au mai contribuit însă şi alte persoane, precum mama, Georgeta Orlovschi, care l-a sprijinit şi încurajat toată viaţa, şi iubita lui, Annabelle Wallis, partenera lui Stan de câțiva ani.
Deşi cuplul și-a păstrat relația privată înainte de Globs, când ea l-a însoțit pentru prima dată, acesta i-a transmis „Te iubesc” de pe scenă. Wallis s-a alăturat lui Stan și la Oscar, purtând o rochie albastră în stil grecesc și l-a însoţit şi la petrecerea Oscarului. “Simt că este foarte dificil în zilele noastre să poți avea intimidate. Este singura parte a vieții mele pe care încerc să o păstrez oarecum pentru mine”, a spus Stan.
Sebastian Stan şi credinţa în Dumnezeu
La finalul zilei petrecută în Los Angeles alături de jurnalistul de la “Vanity Fair”, Stan a mers la Biserica Ortodoxă cu hramul “Sfânta Treime”. Stan nu pretinde că este deosebit de religios, însă capela “Sfânta Treime” îl poartă înapoi în perioada copilăriei de sub dictatura comunistă, când se ruga pentru ce este mai bun. „Mergeam mult la biserică când eram mic”, spune actorul, care aprinde o lumânare în memoria tatălui natural.
Ulterior, plecând de la capelă, Stan a explicat ziaristului de ce a simțit neapărat să meargă acolo. “Cred că este doar recunoașterea fragilităţii noastre. Uneori te duci undeva unde cu adevărat nu este vorba despre tine. Este un moment când poţi renunţa la tot, când te opreşti pentru un timp şi nu trebuie să te gândeşti la nimic altceva. Pur şi simplu eşti acolo”, a spus Stan, care a mai dezvăluit că nu pleacă de acasă sau nu urcă într-un avion fără să-şi facă semnul Sfintei Cruci. Simte o protecţie divină.
Respectul faţă de credinţă şi biserică s-a reflectat şi din salutul pe care actorul l-a adresat preotului de la capela din Los Angeles: “sărut mâna!”.
***Sursa foto: https://www.vanityfair.com/
Ilona Farkas
