AUDIO | Psiholog: Vârstnicii au nevoie să știe punctual ce pot și ce nu pot face, de la persoane relevante pentru ei

Persoanele vârstnice sunt cele mai vulnerabile în fața pandemiei. Cum le putem ajuta, ne spune Diana Tăut, lector universitar la Facultatea de Psihologie a UBB, specializată în psihologia sănătății și în consilierea persoanelor vulnerabile.

Diana Tăut spune că vârstnicii au nevoie de informații unitare, transmise cu claritate și de explicarea alternativelor pe care le au pentru procurarea medicamentelor și alimentelor.

Pentru ca mesajele autorităților să fie receptate și înțelese cu adevărat de către vârstnici, este foarte important ca acestea să fie emise (și) de persoane relevante pentru cultura și stilul de viață al acestora, spune specialistul consultat de EBS Radio.

„Dacă pentru mine sursă credibilă este Ministerul Sănătății, pentru o persoană mai în vârstă s-ar putea să fie Biserica. Și trebuie să recunoaștem lucrul ăsta și să îl adresăm, să nu ne ascundem după deget. Ce putem să facem este să identificăm mai multe surse credibile, care să fie ‘pe o voce’. Degeaba încercăm să ignorăm, sau să ne focalizăm doar pe anumiți emițători, pentru că s-ar putea ca emițătorul respectiv să nu fie relevant fix pentru persoana la risc la care eu vreau să ajung”, a spus la EBS Radio Diana Tăut.

De exemplu, dacă poți să atragi Biserica, să fie pe o voce cu tine și să iasă, nu știu, mitropolitul, să zicem, sau o personalitate de marcă, să iasă și să zică ‘ascultați recomandările, stați în casă, suntem de acord cu asta, vă încurajăm să faceți ce vă spun autoritățile, e mai probabil să se asculte mesajul și reducem astfel din stresul lor”, a spus Diana Tăut.

Ideea dezvoltată, în înregistrarea Audio de mai jos:

 

„Au nevoie să știe exact ce pot și ce nu pot face”

Mai mult, persoanele în vârstă trebuie să știe că au alternative reale pentru obținerea și procurarea rețetelor de medicamente.

„Depinde și de ce le oferim noi ca să le facem viața mai suportabilă. Cei mai vulnerabili probabil că vor intra cel mai ușor în panică. Trebuie să le răspundem la întrebări, ce se întâmplă cu rețetele mele la medicamentele compensate, ce se întâmplă dacă rămân fără alimente de bază, fără pâine, ce se întâmplă dacă intru în panică, dacă mă simt singur, până unde am voie să ies, cât o să dureze chestia asta, de la cine mă informez, de unde mă informez și atunci sigur că trebuie să răspundem la întrebările astea cât mai uniform și cât mai mult pe aceeași voce”, a mai spus lectorul universitar.

Cum pot răspunde punctual autoritățile și nu numai, la întrebările vârstnicilor:

„Să nu ridicăm tonul!”

Rudele și prietenii trebuie să își țină în frâu pornirile de a se adresa pe un ton impunător persoanelor în vârstă din familie.

„O altă problemă a comunicării care se face cu vârstnicii și poate genera un comportament opus este faptul că forțăm tonul. Asta este o greșeală majoră, să adoptăm un ton superior, sau atoateștiutor, să sărim calul în abordarea noastră. Cu cât forțăm tonul, cu atât reacția va fi mai negativă, în loc să flexibilizeze atitudinea. Și atunci e foarte important, dacă vrem să fim complianți și să ni-i facem parteneri să avem un ton prietenos, să lăsăm loc pentru ei să reflecteze la ce se comunică, adică să lăsăm loc ‘de bună ziua’, pentru discuții ulterioare”, a explicat Diana Tăut.

Explorarea grijilor vârstnicilor este mai eficace decât încercarea de a fi convingători cu orice preț, explică în înregistrarea Audio de mai jos, specialistul:

 

În același timp, vârstnicii pot face apel la propria experiență de viață pentru ca situația actuală să nu îi descurajeze:

 

Dacă adulții locuiesc cu părinții în aceeași casă, este necesară stabilirea unor reguli de conviețuire, astfel încât relațiile să nu se deterioreze în această perioadă, explică, în clipul audio de mai jos, psihologul:

 

„Mulți dintre vârstnici au trecut în viață, prin situații foarte dificile. Asta îi poate ajuta!”

O situație aparte o reprezintă sentimentul de singurătate pe care îl poate încerca o persoană în vârstă. “E o problemă cu adevărat delicată, singurătatea o putem diminua cu o rutină clară, zilnică, pe care e bine să o ai și asta nu numai în cazul persoanelor vârstnice ci și a celor tinere care trăiesc singure. Trebuie să îți găsești o nouă rutină, în interior”, a spus Diana Tăut.

Cum își pot adapta vârstnicii, dar nu numai, rutina, aflați în clipul Audio:

 

Sprijin de la voluntari 

La Cluj, numeroase ONG-uri derulează în această perioadă programe prin care le livrează vârstnicilor cele necesare. Peste 61.000 de persoane cu vârsta peste 65 de ani există la Cluj-Napoca. Dintre acestea au fost identificate peste 1.700 de persoane care nu beneficiază de sprijin și care îl pot solicita la o linie telefonică dedicată.

“Aceste persoane sunt monitorizate și au sprijin prin fundații, personalul Direcției de Asistență Socială, biserici și alte asociații de profil. Cei care nu se pot intreține singuri sunt ajutați cu pachete alimentare. Toți vluntarii care îi ajută sunt avizați de Inspectoratul pentru Situații de Urgență Cluj, nimeni nu pleacă la drum fără această autorizare”, a spus primarul Emil Boc

Linii de telefon dedicate

Persoanele vârstnice care nu pot fi ajutate de rude sau cunoscuți pot apela numărul lansat de primărie, 0372 280 499. Toate persoanele vârstnice și alte categorii vulnerabile la Covid 19 pot apela la rândul lor serviciul de call-center lansat de inițiatorii proiectului Vă ajutăm din Cluj, la numărul 0364.406.517.

 

Ovidiu Cornea