Aproape un sfert dintre copiii din România sunt victime ale agresivității online

Fenomenul numit cyberbullying s-a dublat în ultimii zece ani, potrivit unui raport privind utilizarea internetului de către minori. Cea mai folosită metodă de agresiune pe internet este trimiterea de mesaje jignitoare, arată un raport prezentat la Cluj-Napoca.

Autorii studului au constatat că dintre copiii care au raportat că au fost victime ale acestui fenomen, unul din patru a fost agresat online cel puțin o dată pe lună. Odată cu creșterea agresivității în mediul cibernetic, specialiștii au remarcat, însă, o scădere a fenomenului de bullying în școli.

Cea mai comună metodă de agresiune pe internet este transmiterea de mesaje jignitoare. Fetele sunt mai deranjate decât băieții de astfel de situații, spune unul dintre autorii studiului, sociologul Monica Barbovschi.

„Există tendința aceasta, în rândul băieților, de a nu admite că ceva este problematic pentru ei, că au o experiență dificilă, că au nevoie de ajutor. Băieții nu sunt încurajați să exprime o emoție, alta decât agresivitatea. Deci vor fi mai reticenți în a admite că există o problemă pentru că nu vor să fie percepuți ca slabi”, a declarat pentru EBS Radio sociologul Monica Barbovschi.

Raportul mai relevă și faptul că 24% dintre copii au primit mesaje cu caracter sexual pe internet, băieții în mai mare măsură decât fetele, iar cei cu vârste cuprinse între 15 și 17 ani mai mult decât cei mai mici.

De asemenea, jumătate dintre copii au văzut în ultimul an imagini cu violență extremă, iar în jur de 30% s-au confruntat, în ultimul an, cu discuții despre experiența altor utilizatori privind consumul de droguri, dar și discuții despre anorexie sau suicid.

Potrivit psiholoogilor, cyberbullying-ul poate avea, pe termen lung, consecințe mai grave decât agresivitatea offline, respectiv cea din din școli.

„Acest lucru înseamnă o rată mai mare de tulburări anxioase, o rată mai mare de depresie, un risc suicidar mai crescut. Cyberbullying-ul nu se oprește niciodată, nu este la fel ca în bullying-ul offline, în sensul că <<plec acasă de la școală și acolo sunt protejat>>, nu. Este 24 din 24. Pentru că accesul la internet, dacă el nu este controlat înttr-o formă sau alta, este permanent”, a declarat psihologul Oana Cobeanu.

Psihologul precizează că o cauză a bullying-ului este determinată de părinți, care pot fi indiferenți, nu se implică și nu controlează ceea ce se întâmplă. Însă și un control excesiv va dăuna, în condițiile în care copiilor începe să li se dezvolte identitatea socială și au nevoie să navigheze pe internet pentru că aceasta are loc online. În ceea ce privește protejarea copiilor de agresiuni sexuale prin intermediul internetului, psihologul clujean a spus că părintele poate, acasă, să exercite un control parental, astfel încât copilul să aibă acces doar la anumite site-uri sau să instaleze aplicații de monitorizare a navigării pe internet.

Raportul prezintă și concluzii pozitive. Astfel, peste 70% dintre copiii chestionați se descurcă foarte bine la capitolul competențe digitale.

„Copiii români știu să facă anumite lucruri pe internet. Când vorbim de copetențe digitale, observăm o anumită creștere față de cercetările din anii anteriori. Față de 2010 și 2014 copiii, de exemplu, folosesc mai mult internetul pentru a-și face temele. Folosesc mai mult internetul pentru a se informa în legătură cu viața orașului. Accesează mai mult știri”, a mai explicat Monica Barbovschi.

Competențele creative, care se referă la crearea de conținut original, precum materialele video, însă, lasă de dorit, spun cercetătorii. Raportul național EU Kids Online 2018 a fost realizat pe un eșantion de 935 băieți și fete cu vârste cuprinse între 9 și 17 ani.

Materialul prezentat la EBS Radio:

Alexandra Ogruțan

Sursa foto: Facebook/EU-Kids-Online