Tinerii de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca au lucrat, timp de un an, pentru a încerca să reconstruiască identitatea agro-alimentară a unor produse de mult uitate.
Studenții au folosit rețetele bunicilor ca inspirație pentru preparatele lor. Pe lângă brânzeturi sau mezeluri, unii au pregătit și plăcinte, pâine sau dulciuri tradiționale, toate după rețete speciale.
Urechiușele din aluat pudrat cu zahăr sunt încă preferatele sătenilor din Căpușu Mare, județul Cluj, explică Larisa Bîlc, una dintre tinerele uimplicate în proiect.
„Am pregătit urechiușe din zona Căpușului, un aluat cu făină, ou, zahăr, untură și smântână de bivoliță. Este o tradiție la noi în comună, o zonă renumită pentru creșterea bivolițelor pentru lapte. Pe vremuri, acest desert era folosit pentru târguiala nunții, era un test pentru viitoarea mireasă. Dacă ieșeau urechiușele bune înseamnă că fata era pregătită de măritiș. Consider că este important să păstrăm și să ducem tradiția mai departe”, spune Larisa.
Din lista de preparate nu a lipsit nici zacusca, însă cu un ingredient special.
„Este ceva mai aparte pentru că este zacuscă cu miere, ceva interesant și foarte bun. Și mierea îi dă un gust mai dulceag, o înviorează. Este o rețetă din familie, de la bunica, de la străbunica”, o altă tânără, Alina Cristurean.
Prin acest proiect, studenții au realizat o documentație, care stă la baza întregului demers de atestare ca produs tradițional, explică Avram Fițiu, cadru didactic la USAMV.
„Orice regiune care își dorește să aibă propria identitate culturală, propria identitate gastronomică, va trebui să aibă două trei produse care să o reprezinte, un fel de pașaport gastronomic. Mâncarea face parte din viața noastră, din cultura noastră. Noi facem un demers pedagogic și arătăm țării că avem caiete de sarcini pe care le putem livra oricărui agricultor care vrea să intre în procedură de atestare națională sau europeană”, a declarat Avram Fițiu.
Ideile tinerilor au fost analizate și de consultanți ai unor asociații care ar putea face demersuri pentru a pune în valoare aceste rețete.
Ioana Pîrlea
