Torționarul Ioan Ficior a murit în închisoare la vârsta de 90 de ani

Torționarul Ioan Ficior a murit la Spitalul Penitenciar Jilava la vârsta de 90 de ani. El a fost condamnat la 20 de închisoare pentru infracțiuni contra umanității.

Potrivit Mediafax, Ioan Ficior a fost trimis în judecată în 18 august 2014, de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, în dosarul având ca obiect sesizarea formulată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Ioan Ficior a fost acuzat că, în perioada 1958-1963, când a condus Colonia de muncă Periprava, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva deţinuţilor politici.

Conform actului de sesizare a instanţei, în perioada 1 august 1958 – 1 noiembrie 1963, în calitate de locţiitor şi comandant al Coloniei de muncă de la Periprava, Ioan Ficior a săvârşit acţiuni care au avut ca rezultat persecutarea deţinuţilor politici, prin privarea de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestor drepturi.

Potrivit anchetatorilor, din documentele studiate a reieşit faptul că în perioada în care la conducerea Coloniei de la Periprava s-a aflat Ioan Ficior au decedat 103 deţinuţi, toți făcând parte din colectivitatea contrarevoluționarilor.

„Decesul deținuților politici a fost efectul unui cumul de factori precum: programul de muncă extenuant, violențele fizice aplicate deținuților, așa cum au fost descrise de supraviețuitori, alimentația precară administrată deținuților, condițiile insalubre în care aceștia erau ținuți și, mai ales, lipsa apei potabile. Toate aceste măsuri au fost luate de col. (r) Ficior în exercitarea atribuțiilor sale, cu scopul predeterminat de a-i anihila pe deținuții politici. De asemenea, trebuie menționată lipsa îngrijirilor medicale și a medicamentelor. (…) Nu în ultimul rând, trebuie subliniată presiunea psihică la care erau supuși zilnic deținuții care erau în permanență înfometați și însetați, aveau dureri pe care nu le puteau ameliora din cauza lipsei medicamentelor și erau complet rupți de familiile lor și de lumea exterioară în general. Toate acestea demonstrează încă o dată că, prin regimul de detenție, se urmărea de fapt exterminarea deținuților politici, aceștia fiind considerați irecuperabili”, susțineau reprezentanții IICCMER, în 2013, atunci când au cerut începerea urmăririi penale împotriva fostului fostului comandant de la Periprava.

Sursa foto: Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (iiccr.ro)

Ne poți asculta și aici: