AUDIO | Când România e mai sigură decât „acasă”. Sute de studenți, unii din privincia chineză Hubei sau din Fâșia Gaza, în pandemie, la Cluj.

Sute de studenți străini au rămas la Cluj, deși cursurile universităților s-au mutat online. Doar în căminele UBB își „petrec” pandemia aproximativ 200 de tineri din străinătate.

O parte din studenții străini din căminele UBB, după 15 mai. FOTO / Arhivă personală

 

Unii dintre ei provin din zone „fierbinți” de pe glob, precum Fâșia Gaza – o permanentă zonă de conflict, sau provincia Hubei – de unde a izbucnit pandemia actuală. Alții sunt din Camerun, Guineea sau alte țări africane ori central-asiatice.

Trei dintre ei au povestit în exclusivitate la EBS Radio de ce au ales  să rămână la Cluj pe perioada pandemiei și cum este să te „prindă” un astfel de moment, care îți limitează considerabil libertatea de mișcare, într-o țară străină.

La Cluj, din “țara fără aeroporturi”

Moutasem Quffa este masterand la la Facultatea de Studii Europene a UBB.

„Nu aveam cum să mă întorc, nu avem aeroporturi!”

“Sunt din Palestina, mai exact din Fâșia Gaza. Nu doar în Fâșia Gaza, ci în toată Palestina, nu avem aeroporturi. A fost așadar o problemă pentru mine, nu puteam efectiv să mă întorc acasă, pentru că dacă o făceam nu mai puteam ieși înapoi, niciodată. Era ca o misiune imposibilă pentru mine. A fost o decizie dificilă deoarece aici (la Cluj, n.red.) aveam nevoie de un nou permis de ședere, în același timp nu erau avioane spre țara mea, deci nu mă puteam întoarce; a fost realmente complicat, dar acum este mai bine”, a povestit Moutasem, pentru EBS Radio.

Faptul că îi place orașul, inclusiv pentru că nu îl consideră scump, a fost un motiv în plus să aștepte trecerea pandemiei aici.

Adaptarea la cursurile online i-a dat de furcă, la început, dar „pe parcurs a devenit mai ușor”, a adăugat tânărul. „Adaptarea” a devenit de altfel cuvântul de ordine. I-au lipsit meciurile de volei, badminton, baschet sau fotbal dar și alte feluri de socializare, inclusiv gătitul sau mâncatul împreună:

„Încercăm să ne adaptăm la ‘noua’ viață, am învățat cum să avem grijă de noi, de sănătatea noastră. E o situație nouă pentru toată lumea, fiecare încearcă să facă tot ce poate mai bine. Asta e și ideea: să faci tot ce știi mai bine într-o astfel de situație”, a concluzionat el.

 

 

 

 

 

 

Înregistrarea AUDIO, în limba engleză, cu Moutasem Quffa:

 

Chen Cai vine din provincia unde a început pandemia

Chen Cai  este unul dintre cei 150 de tineri care studiază într-un semestru la UBB, prin intermediul programului Erasmus Mundus. A absolvit Universitatea Dalian din China și apoi a intrat la un master la Universitatea din Lille. De acolo a și venit, în februarie, la universitatea clujeană. Chen provine din Huangmei, oraș din provincia chineză Hubei, devenită cunoscută în întreaga lume, ca zonă-epicentru al începutului pandemiei:

„Am rămas în Cluj pentru că nu am avut altă opțiune. Deoarece provin din Hubei, ar fi fost foarte complicat pentru mine să călătoresc. Am venit aici ca student într-un program de studiu, de la o universitate din Franța. Nu a fost așadar o problemă pentru mine să vin în România, dar dacă vroiam să plec și apoi să mă întorc sau să călătoresc în altă parte, ar fi fost o mare problemă, din moment ce majoritatea țărilor au interzis cetățenilor din Hubei să călătorească în țările lor. Nu cred că era o idee bună să merg în Franța, chiar dacă universitatea de acolo ne-a propus să ne întoarcem, cred că a fost mai sigur pentru mine în România”, a spus Chen.

O rutină zilnică, „rețeta” supraviețuirii în pandemie

Adaptarea la pandemie, mai ales că se află într-o țară străină, nu a fost ușoară:

„Am fost un pic deprimat la început, dar după mai multe zile mi-am găsit o rutină zilnică, să fac ceva în loc doar să stau să dorm. Am început să citesc, să mă uit la Netflix, să vorbesc cu colegii, la telefon… Am sosit la Cluj doar în februarie, astfel că nu aveam neapărat mulți prieteni, cu excepția colegilor care veniseră alături de mine; m-a ajutat faptul că îi aveam pe ei, sunt toți străini, ca și mine”, a povestit Chen.

O provocare a fost, cel puțin în primă fază, să se mențină la curent cu evoluția pandemiei, dar și a restricțiilor în România: “Au fost multe restricții, precum cele legate de distanțarea socială, dar informațiile nu sunt traduse, astfel că a fost o problemă să fiu updatat cu mesajele transmise de autorități. A fost o dificultate mare să aflu când măsurile de distanțare socială s-a schimbat, sau când trebuie să port mască, lucruri de genul acesta”, a spus el.

Ulterior, un ajutor a venit din partea celor de la Centrul de Cooperări Internaționale al UBB, care le-au tradus studenților străini o parte din informații și i-a ajutat să înțeleagă mai bine măsurile de la nivel local sau național, a adăugat tânărul.

Înregistrarea AUDIO, în limba engleză, cu Chen Cai:

 

„Am încercat să respectăm măsurile autorităților!”

Boris Kwende, din Camerun, studiază Relații Internaționale la Facultatea de Studii Europene. Jobul pe care îl are la Cluj, într-o companie de IT, l-a determinat să rămână aici și în pandemie.

„Personal, am încercat să îmi ocup timpul și să îmi mențin tonusul, atât din punct de vedere fizic, obișnuind să joc baschet și fotbal, dar și mental. Și colegii mei au făcut la fel, cei care s-au întors în țările lor cred că sunt în siguranță acolo, iar noi cei care am rămas aici am încercat să respectăm măsurile dispuse de autorități, lucru pe care am văzut că l-au făcut și cetățenii români, ca să depășim cu bine această perioadă și să ne putem bucura din nou de zile frumoase în România”, a povestit Boris.

S-a adaptat bine în România și vorbește la superlativ despre Cluj, dar și despre măsurile luate de autorități: „I-am admirat pe oameni în modul cum au respectat măsurile autorităților”, a spus el. Tânărul joacă fotbal într-o echipă dintr-o divizie locală și meciurile săptămânale îi lipsesc cel mai mult, în privința timpului liber.

Înregistrarea AUDIO, în limba engleză, cu Boris Kwende:

 

Cei mai mulți au plecat

Cea mai mare parte a celor peste 1.600 de studenți străini care studiau la UBB înainte de pandemie s-au întors totuși în țările lor. Cu toate acestea, aproximativ 200 dintre ei (126 de studenți internaționali și 74 din programe Erasmus) au decis să rămână, în căminele universității. Sunt cazați în camere cu maximum 2 persoane și au beneficiat inclusiv de amânări la unele plăți legate de cazare, spune coordonatorul Centrului de Relații Internaționale al UBB, Sergiu Mișcoiu:

„Mulți au considerat că este mult mai bine să nu efectueze deplasarea, pentru că prezenta un risc mare la momentul respectiv, ne îndreptam spre vârful epidemiei peste tot în Europa și părea că orice întâlnire suplimentară va crește riscul și au ales să se izoleze, ca și noi toți, în cămine, acolo unde stăteau și chiar se bucurau că au primit condiții bune în acest sens”, a spus Sergiu Mișcoiu.

Studenți de pe mai multe continente

La UBB studiază, într-un an universitar, aproximativ 1.500 de studenți internaționali, la care se adaugă câte 150 de tineri, pe semestru, din programe Erasmus:

„Studenții Erasmus sunt din țări precum Ungaria, Germania, Franța, Italia, Spania, pentru a cita țările care trimit cei mai mulți studenți. Studenții înmatriculați la studii complete, mai ales cei din afara UE, sunt din țări din Asia Centrală, Kazahstan, Turkmenistan și, în ultimii ani, din ce în ce mai mulți studenți din Africa, Africa francofonă, Camerun, Guineea”, a completat directorul Centrului de Relații Internaționale al UBB.

Sergiu Mișcoiu (al doilea, din dreapta) alături de studenți africani, înainte de pandemie. FOTO / Facebook

 

Și numeroși studenți români au rămas în căminele UBB, pe perioada pandemiei. Astfel, aproximativ 600 de studenți, masteranzi și doctoranzi sunt cazați în prezent în continuare aici, potrivit reprezentanților universității.

Mediciniștii nu au rămas în cămine

La Universitatea de Medicină și Farmacie, instituția clujeană lider în privința numărului de studenți străini, peste 2.500, situația este ușor diferită. Majoritatea studenților nu stau în cămine, astfel că reprezentanților instituției le-a fost greu să precizeze câți dintre ei au rămas în oraș.

Din informațiile existente rezultă că cei mai mulți s-au întors acasă în această perioadă, în condițiile în care instituția a trecut cursurile în online încă de la începutul lunii martie, iar pandemia în România era încă la început.

Ovidiu Cornea

Sursă FOTO: Facebook