AUDIO | Drumul hotelului de pe Avram Iancu, până la Star Wars și… înapoi. Ce se mai poate face în viitor

Forma finală în care va arăta viitorul hotel de pe strada Avram Iancu urmează să fie negociată de reprezentanți ai Primăriei și de specialiști cu dezvoltatorul. Este singurul lucru care se mai poate face, în privința proiectului care a devenit subiect de „meme-uri” și a iscat aprige comentarii pe rețelele sociale, în ultimele zile. 

Povestea pe scurt: pe strada Avram Iancu, la numerele 23-25, care delimita, cu ziduri, Clujul medieval, un dezvoltator privat a dorit încă din 2005-2006 să ridice un hotel. Comisia Zonală a Monumentelor nu a avizat, la mai multe încercări, proiectul, zona fiind, potrivit expertizei sale, neconstruibilă. Inițiatorii proiectului au apelat de fiecare dată la Comisia Națională a Monumentelor, organism superior celui zonal și de unde fac parte, în proporție minoritară și specialiști din Cluj.  Forul național a oferit de fiecare dată aviz pozitiv.

Rezumatul unei lungi povești

În 2010 Consiliul Local aproba Planul Urbanistic Zonal, favorabil proiectului, iar în 2015 Primăria Cluj-Napoca a emis autorizația de construire, pentru un hotel cu 8 niveluri, din care 5 deasupra solului (2S+D+P+2E+2M), pe strada Avram Iancu numerele 23-25. (În certificatul de urbanism necesar introducerii energiei electrice, emis cu un an mai devreme, imobilul apărea cu un total de doar 7 niveluri, practic exista o singură mansardă, 2S+D+P+2E+M).

În prealabil, în 2014 a fost demolat un imobil de la numărul 25, intrat în proprietatea dezvoltatorului, casa nefiind clasată, la acea dată, în rândul monumentelor istorice. După 2015, mai mulți vecini de la imobilul de pe strada Kogălniceanu 8 au depus memorii și au cerut în instanță anularea autorizației, considerând că proiectul afectează vestigiile medievale, unele vizibile, altele îngropate sub pământ, dar și patrimoniul verde – fiind gândit pe o parcelă cu copaci seculari, care ar fi alcătuit prima grădină botanică a orașului.

Acțiunile au fost respinse în instanță, pentru tardivitatea depunerii lor, iar în 2018 pe amplasament au început săpături arheologice, pentru ca proiectul să primească descărcare de sarcini și să poată începe lucrările.

Comisia Națională a emis din nou un aviz favorabil, final de această dată, iar lucrările au demarat. Odată ce viitorul hotel, prevăzut cu aproape 90 de camere și parcări în subteran a fost ridicat, lungimea clădirii și aspectul, în faza de șantier, cel puțin, a atras atenția a numeroși clujeni, iar imobilul a devenit subiect de „meme-uri” (scurte clipuri sau montaje foto, amuzante) și a stârnit un val de reacții, cele mai multe de iritare, vizavi de proiect.

EBS Radio a dezvoltat subiectul în programele sale de pe 90.4 FM.  Am vorbit cu un reprezentant al locatarilor, arhitecți, am solicitat de asemenea poziția administrației locale pe temă și am contactat și dezvoltatorul.

„Contesa ne vede, am luptat și pentru ea!”

Cei mai afectați de apariția hotelului sunt locatarii imobilului de pe strada Mihail Kogălniceanu nr.8, care a aparținut familiei nobiliare Bethlen, donat de ultima descendentă a familiei Academiei Române, cu condiția ca să poată locui în imobil până la deces, survenit în anii ’90.

Arheologul Mihai Wittenberger locuiește la adresă, aproape zid în zid cu viitorul hotel de pe Avram Iancu. „Eu am o poartă în spatele casei, pe care când o deschid acum, dă în gardul hotelului. Nici nu se deschide complet”, ne-a spus el.

Contestațiile și acțiunile în instanță, depuse alături de alți vecini, au eșuat, iar în locul grădinii din spatele casei a răsărit un imobil pe mai multe nivele.

Contesa Bethlen i-a fost lui și altor 10 copii din curte un fel de profesoară after-school și a spus, pentru EBS Radio, că inclusiv gândul la ea i-a însuflețit lupta.

În privința proiectului, bărbatul s-a resemnat, iar grijile sale sunt legate acum doar de modul în care se va face accesul spre viitorul hotel. Este nevoie însă de mai mult respect pentru latura culturală, istorică, a orașului, consideră el:

 

„Clujul a dat aviz nefavorabil, s-a trecut peste noi”

Vâlva creată în jurul viitorului hotel l-a determinat pe primarul Emil Boc să solicite specialiștilor municipalității o informare completă pe care a prezentat-o în ședința Comisiei de Urbanism a Primăriei de miercuri. Actualul arhitect-șef, Daniel Pop, a trecut în revistă istoricul proiectului, început în 2006, avizele nefavorabile din partea Comisiei Zonale a Monumentelor, urmate de fiecare dată de avize favorabile de la Comisia Națională. Asta l-a făcut pe edil să sublinieze că Clujul nu a dorit proiectul în forma aceasta și să îi solicite arhitectului-șef numele celor care au aprobat „de la București”, proiectul.

„S-a trecut peste Cluj, conform prevederilor legale, prin decizia Comisiei Naționale de la București. Noi am mers pe varianta locală și atunci s-au dus ‘peste noi’ la București și au obținut de 3 ori avizul Comisiei Naționale”, a ținut edilul să accentueze.

Șefa Direcției Juridice a Primăriei clujene, Alina Rusu, a prezentat un istoric juridic, inclusiv cu acțiunile locatarilor, respinse în instanță, și a subliniat că ultimul aviz al Comisiei Naționale a avut un soi de caracter executoriu, cel puțin în privința patrimoniului. În condițiile în care proiectul a obținut toate avizele necesare, neaprobarea din partea Primăriei ar fi putut însemna o acțiune civilă, sau chiar penală a dezvoltatorului, a spus specialistul administrației locale.

Arhitectul Voicu Bozac, membru în Comisia de Urbanism a Primăriei, inclusiv în subcomisia de Estetică Urbană, a solicitat o negociere cu dezvoltatorul, pentru a reduce volumul construcției și a modifica fațadele.

„Cum să modifice volumul, e deja ridicat…” a întrebat primarul Emil Boc, care a spus că e deranjat și el de modul în care arată clădirea, dar a cerut soluții concrete.

În cele din urmă, edilul l-a delegat pe arhitectul-șef al Primăriei să convoace o întâlnire cu dezvoltatorul pentru a vedea ce se mai poate face, câtă vreme au fost parcurși pașii legali, dar totuși amplasarea și proporțiile proiectului sunt atât de contestate. Ce a spus, pe scurt, Emil Boc, mai jos:

 

Discuția de la Urbanism

Redăm mai jos întreg conținutul discuțiilor din ședința online a Comisiei de Urbanism a Primăriei clujene. Vorbesc pe rând primarul Emil Boc, arhitectul șef al orașului, Daniel Pop, directorul executiv al Direcției Juridice, Alina Rusu, arhitectul Voicu Bozac, iar la final au fost adresate întrebări din partea presei:

 

Cum s-a „transformat” hotelul în personaj de Star Wars

Viitorul hotel a devenit subiect de glume, ironii, dar și reacții furibunde în mediul online, prin prisma proporției, dar și a amplasării, în vecinătatea cimitirului Hajongard.

Antoniu Bumb este cel care a transformat virtual viitorul hotel într-un personaj SF, iar asta a iscat numeroase comentarii, hazlii, pe Facebook.

Regretul lui este că intrigarea opiniei publice nu s-a manifestat încă de când proiectul a fost pus pe tapet și speră ca la următoarea situație similară, reacția societății civile să vină încă din „fașa” unei astfel de inițiative:

 

Filozof: „Am fost uimit că un astfel de proiect a fost aprobat”

Numeroși intelectuali, în special cadre universitare, au reacționat vizavi de proiectul de pe strada Avram Iancu. Filozoful Ciprian Mihali, conferențiar la UBB și fost ambasador al României în Senegal, a fost una din cele mai vehemente voci, fiind intrigat de faptul că proiectul, total neadecvat pentru acea zonă, în opinia sa, a primit toate aprobările necesare.  Ce a spus la EBS Radio, mai jos:

 

„Am dat avize negative, am considerat zona neconstruibilă!”

Arhitectul Virgil Pop este unul din opozanții constanți ai proiectelor care pot afecta patrimoniul, însă acțiunile întreprinse din postura de secretar al Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice, nu au întotdeauna efectul scontat.

El a povestit pentru EBS Radio despre avizele negative date de Comisie și de cele obținute de la București.

Pentru el, Bucureștiul se confundă cu Peninsula Balcanică, iar distanța fizică față de locul unde proiectele sunt transpuse în practică și generează un impact, poate simplifica deciziile.

„E ca și cum specialiștilor dintr-un oraș oarecare, să nu spunem neapărat Cluj, li s-ar cere aviz pentru o inserție în incinta medievală de la Sighișoara”, a spus Virgil Pop, care a menționat că amplasamentul de pe Avram Iancu era neconstruibil întrucât era spațiu verde și fostă grădină botanică. Totodată existau elemente arhitecturale și istorice – o mică parte din zidul medieval, care trebuiau prezervate și să rămână vizibile.

Declarația arhitectului pe tema proiectului hotelului de pe strada Avram Iancu o puteți asculta mai jos:

 

În New York s-a schimbat legislația

Specialistul în patrimoniu și-ar dori ca autoritățile locale și politicienii să învețe mai mult din vizitele în străinătate, în materie de patrimoniu. Sunt preferate în opinia sa, referințe la metropole precum New York sau Rio de Janeiro și mai puțin la orașe comparabile ca dimensiuni cu un municipiu precum Clujul și cărora orașul le poate urma exemplul în materie de conservare a istoriei. Rothenburg ob der Tauber, situat în partea francofonă a Bavariei, Germania, Bratislava sau Kosice, din Slovacia, sunt astfel de exemple.

Dacă vine vorba însă și de metropole, Virgil Pop a oferit un exemplu notoriu: construirea faimoasei arene sportive Madison Square Garden, din New York, prin demolarea celei mai frumoase gări a metropolei, în anii ’60. „A rezultat tot așa, o clădire anostă”, a spus specialistul. Protestele ample față de demolarea gării, o reușită arhitecturală, au avut însă un impact, iar planurile de demolare a unei alte gări, Central Station, nu s-au mai putut concretiza. Virgil Pop:

 

Mai mare atenție la alegerea arhitecților și grup de lucru

Reacțiile din spațiul public, odată ridicat hotelul, trebuie să determine dezvoltatorii și administrația să trateze mai atent, de la bun început, proiectele din zona centrală, spune președintele Ordinului Arhitecților din România, filiala Transilvania, Daniela Maier:

 

„Am rezerve, dar încă e șantier”

Arhitectul Șerban Țigănaș, unul din cei mai cunoscuți din oraș, fost președinte la nivel național al Ordinului Arhitecților din România, era membru în Comisia de Urbanism a Primăriei în 2010, când a fost aprobat PUZ-ul zonei, care a permis continuarea demersurilor pentru proiect. Personal susține că s-a opus proiectului, dar chiar și așa forul din care a făcut aproape zece ani parte, până în 2016, este doar consultativ, a subliniat acesta.

„Dincolo de recomandarea Comisiei, avizul e al arhitectului șef, iar aprobarea o dă Consiliul Local”, a subliniat arhitectul. El a mai ținut să adauge că legislația și regulile urbanistice s-au schimbat de la momentul primelor aprobări, până în prezent.

„Opinia publică s-a intrigat, dar față de un șantier. Nu apăr clădirea, am și eu rezerve, dar nu e forma finală”, a mai spus Șerban Țigănaș:

Factorul politic trebuie să se extragă din luarea deciziilor de specialitate, arhitecturală de exemplu, prezența primarului în Comisia de Urbanism nefiind, de pildă, un atribut acoperit de o prevedere legală, a adăugat arhitectul. Asta denotă dorința de control politic încă din faza de conturare a unor proiecte, a transmis el. Pentru ca arhitecții să aibă realmente un cuvânt de spus, cu impact direct, cei prezenți în Comisia de Urbanism ar trebui remunerați și lăsați să decidă strict pe criterii de arhitectură și urbanism sănătos pentru oraș, a mai spus Șerban Țigănaș:

„Nu comentez, ar fi în defavoarea mea!”

Autorizația de construire din 2019 are ca beneficiar firma Pritax Invest, nume ușor schimbat, dar situat la aceeași adresă cu prima companie de taximetrie din Cluj, Pritax City S.A.

Potrivit informațiilor din presa locală, firma a fost preluată de omul de afaceri Dumitru Ghișe, care a și inițiat proiectul hotelului de pe Avram Iancu. El, de altfel, are în portofioliu și hotelurile Ana Dome, din Zorilor, Cluj și Ramada din Sibiu.

În documente, beneficiarii investiției de pe Avram iancu au fost soții Dumitru și Rafila Rodean, socrii omului de afaceri. În fapt, la telefonul aferent Pritax Investment răspunde fiul lui Dumitru Ghișe, Dumitru Ghișe Jr: „Nu doresc să fac niciun comentariu! Orice aș spune, ar fi în defavoarea mea!”, ne-a declarat acesta, urându-ne „o zi bună”.

Am încercat să contactăm, de asemenea, proiectantul hotelului,  firma Arhitect Service din București, dar nu am obținut un răspuns.

Planul Zonal de protecție a centrului, o urgență

Arhitecți cunoscuți din Cluj cer, la unison, realizarea de către Primăria clujeană a Planului Urbanistic Zonal de protecție a centrului.

„Cu toții îl așteptăm”, a spus Daniela Maier. „Se pot evita situații similare pe viitor”, a spus și Voicu Bozac.

Chiar dacă acesta nu împărtășește opinia prioritizării arhitecturii de calitate în centru, Șerban Țigănaș consideră că PUZ-ul zonei centrale trebuie concretizat. „Este prevăzut în noul Plan Urbanisitic General și totuși nu îl avem încă”.

Subiectul protejării zonei istorice a Clujului va fi abordat în emisiunea Forum EBS de joi, de la ora 19.05.

EBS Radio a dezvoltat subiectul hotelui de pe Avram Iancu, în programele sale. Materialul difuzat astăzi îl puteți asculta mai jos:

 

Ovidiu Cornea