AUDIO | Medicii clujeni non-COVID pe care febra pacienților nu are voie să îi sperie. „Suntem în prima linie, dar nu și la echipamente de protecție”

Numărul de pacienți consultați în cabinetele medicilor de familie (sunt aproximativ 360 în județ) s-a triplat după 15 mai, comparativ cu perioada stării de urgență. Între cei care ajung în cabinete sunt și pacienți cu febră, simptom care în mod obișnuit duce la izolare la domiciliu sau către un spital COVID, pentru test.

Consultațiile directe, în creștere după 15 mai

Dacă înainte de pandemie, unii medici de familie acordau și până la 60 de consultații pe zi, adresabilitatea a scăzut semnificativ în starea de urgență, la aproximativ 10 cazuri pe zi. De o lună, numărul pacienților consultați direct a crescut însă de aproape trei ori (la 20-30 consultații directe pe zi), iar în paralel se utilizează în continuare rețeta electronică.

Chiar dacă interacționează direct cu pacienți cu risc de infectare cu Covid, medicii de familie își asigură protecția pe cont propriu sau prin diferite donații.

„Suntem în prima linie, dar nu am fost prinși în programe de achiziție”

„Noi în continuare nu am fost cuprinși în niciun program de protecție, de achiziție de echipamente, cu toate că suntem în prima linie și suntem mai rău decât colegii noștri, care știu cu ce se confruntă… Noi practic în fiecare zi consultăm 20-30 de pacienți care pot fi potențiali purtători și transmițători (de COVID, n.red.). Ei intră în cabinetul nostru, circuitele nu sunt întotdeauna cele recomandate de OMS, pentru că așa sunt spațiile, posibilitățile de dezinfecție sunt reduse în cabinetele medicilor de familie”, spune vicepreședintele Asociației Medicilor de Familie Cluj, Emiliana Costiug.

Astfel, medicii și-au făcut propriile circuite, limitate de condițiile cabinetelor, astfel încât să îi protejeze și pe pacienți, dar și pe ei înșiși:

„Vă dați seama, dacă echipa medicului de familie, care în general este alcătuită dintr-un medic și asistent, se infectează, cabinetul acela, mai exact pacienții arondați acelui cabinet rămân fără asistență medicală. Ca să nu mai vorbim de riscul de transmitere, pentru că perioada de intubație este foarte mare la această infecție, există riscul de transmitere, nevoit bineînțeles, dacă nu sunt îndeplinite toate condițiile și toate circuitele”, a ilustrat doctorul.

„Nu putem refuza pacienți cu febră, cu asta ne ocupăm!”

Punctul cel mai delicat al consultațiilor medicilor de familie poate fi considerat situațiile pacienților care se prezintă cu febră. Dacă la hipermarketuri, locul de muncă sau chiar un spital, febra direcționează pacientul spre limitarea accesului, medicii de familie trebuie să discearnă. Și nu e simplu:

„Vă dați seama că la noi vin și pacienți febrili și nu ai cum să îi refuzi, asta e specialitatea noastră, cu asta ne ocupăm. Poate să fie orice infecție, poate fi o infecție digestivă, urinară. Rolul nostru este de a primi pacienții cu febră. Sigur că noi le măsurăm temperatura dar nu putem să le spunem ‘ai 38, nu intri în cabinet’”, a explicat medicul clujean.

Emiliana Costiug explică în clipul AUDIO cum încearcă să gestioneze medicii de familie situațiile pacienților febrili:

 

„Râsu’ plânsu'” cu materialele de protecție: o bonetă per cabinet

În cursul ultimelor zile, Asociația Medicilor de Familie din Cluj a gestionat o donație de dezinfectanți din partea unei companii private, respectiv de halate și bonete de protecție, achiziționate din fondurile asociației

„Toate cabinetele din județul Cluj primesc câte 5 halate de protecție, o bonetă, 2 flacoane de dezinfectant, vă dați seama că este necesarul pentru o săptămână, sau 2-3 zile, în funcție de cât sunt de solicitați”, a spus vicepreședintele Asociației.

Reporterul cere lămuriri: “O bonetă per persoană, cel puțin, nu?”, în condițiile în care alături de medic lucrează și un asistent: „Pe cabinet, e o bonetă per cabinet”, vine răspunsul implacabil al medicului.

„O bonetă de bumbac, reutilizabilă, sterilizabilă, atât am putut să achiziționăm din fondurile asociației. Medicii de familie au avut costuri extraordinare din bugetul cabinetului pe materiale, din martie încoace, astfel încât încercăm să ajutăm și noi, cât putem”, a spus specialistul.

Au fost primite donații și anterior, de măști și viziere, respectiv mănuși, însă mult inferioare consumului specific unui cabinet medical, asta chiar dacă până în 15 mai prezentările directe au fost mai reduse, pe fondul tele-consultațiilor și al eliberării rețetei electronice.

Peste 360 de cabinete de medici de familie funcționează în județul Cluj, dintre care aproximativ 160 în Cluj-Napoca.

Ovidiu Cornea