Trebuie să ne îngrijorăm, atrage atenția Roxana Bojariu la EBS Radio, pentru că trăim deja schimbarea climei și vedem deja cum se modifică sever tipurile de vreme. Putem acționa pentru a amâna dispariției speciei noastre, spune ea.
„Ne salvăm pe noi dacă suntem înțelepți. Nu e vorba de salvarea Planetei. Planeta se reechilibrează cu sau fără noi. Deci se pune problema ca specia noastră și mai precis societatea umană, pentru că omul este o specie socială, societatea umană să poată să reziste acestei provocări. O provocare care vine cu accentuarea unor conflicte, cu probleme legate de resurse, de hrană, care vor deveni din ce în ce mai importante, toate aceste lucruri pot să distrugă țesătura socială. Or, asta înseamnă practic distrugerea noastră ca specie pentru că omul înseamnă și societate, nu suntem niște animale singuratice. Evident că până la urmă înseamnă eliminarea noastră din cursa evolutivă și eliminarea noastră de pe planetă. Nu planeta este în primejdie, noi suntem”, spune expertul climatolog.
Avem o fereastră de oportunitate
Climatologul Roxana Bojariu spune că orizontul de criză e apropiat, dar că este moderat optimistă, pentru că există în lume insule de conștientizare, chiar dacă nu toată lumea înțelege gravitatea situației în ciuda faptului că avertismentele sunt bazate pe date concrete și pe cifre. În România, de exemplu, existe date chiar din a două jumătate a secolului al XIX-lea și cu atât mai mult din a doua jumătate a secolului XX. Acestea arată clar viteza cu care s-au modificat parametrii climei.
„Cred că deja oamenii au început să își modifice anumite stiluri de comportament, de mobilitate, de activitate, dar problema mare este să îi dai cetățeanului posibilitatea să aleagă. Și ca cetățean e bine să alegem întotdeauna acea alternativă cât mai verde, cât mai în sensul naturii, nu împotriva ei. Toți trebuie să facem eforturi. Nu ajunge ca numai cetățenii să facă eforturi sau numai autoritățile. Autoritățile, de exemplu cele la nivel local, trebuie să asigure cadrul prin care cetățeanul să poată să aleagă. Să aibă un transport în comun decent, să poată să folosească bicicletele, să poată să aibă într-adevăr o influență, efortul lui să fie vizibil, să poată alege soluția verde, nu soluții extreme. Acest lucru se poate face.”
E nevoie de un salt cultural
Pentru a folosi fereastra de oportunitate pe care o avem în vederea supraviețuirii, Roxana Bojariu spune că e nevoie și de o modificare a felului în care privim și ne raportăm la lume.
„De-a lungul evoluției speciei noastre, selecția naturală, dar și modele culturale ne-au ajutat să ne adaptăm. Ei, acum trebuie iar să găsim un alt model cultural sau el este, dar trebuie să îl aplicăm, un model cultural care până la urmă să ne ajute să ne adaptăm foarte rapid de data asta. E vorba despre o adaptare care presupune ani, zeci de ani, nu zeci de mii de ani sau sute de mii de ani ca în epocile trecute, Iar schimbarea culturală cuprinde tot: schimbarea felului în care economia funcționează, o economie circulară, care să folosească cât mai mult resursele fără a le risipi și a reintroduce mereu așa-numitele deșeuri în circuit în așa fel încât să mergem iar în sensul naturii. Vorbim, de asemenea, de o cultură în sensul în care învățământul trebuie să obișnuiască oamenii, învățământul nu doar pentru copii, în sensul în care oamenii să dobândească această cunoaștere care să meargă în sensul ecologic chiar și la vârste dincolo de cele obișnuite, în care stăm pe băncile școlii. Toate aspectele din societate se modifică dacă vrem să ne adaptăm la schimbările deja produse, și dacă vrem să ne dezvoltăm.”
Ea sublinează că e nevoie de un alt mod de a viețui, de o altă civilizație. Orașele trebuie să găsească la rândul lor un nod mod de a se dezvolta și planificarea urbană trebuie să țină cont de schimbarea climei.
Cum am ajuns aici
Roxana Bojariu a explicat că volumul de precipitații care cade acum pe intervale foarte scurte de timp este mult mai mare decât cel cu care eram obișnuiți acum mai multe decenii. Acest lucru nu este o impresie, e susținut de date concrete. „Trecerile acestea bruște de la un tip de vreme la altul arată că avem o dinamică a atmosferei, a circulație s atmosferei mult mai mare și lucrul acesta îl putem explica prin cantitatea de energie sporită care e reținută în sistemul climatic tocmai de prezența acestor gaze cu efect de seră, care lasă să treacă radiația solară directă, dar rețin mare parte din cantitatea de căldură pe care suprafața încălzită o emite înapoi în sistem”.
Ascultați aici interviul acordat de climatologul Roxana Bojariu lui Tiberiu Crișan:
