Arhitectul-urbanist Eugen Pănescu a spus la EBS Radio că mai puțin trafic auto și mai mulți copaci rămân soluții pentru reducerea poluării, dar, în contextul pandemiei de COVID-19, este un moment bun pentru a discuta CUM schimbăm lucrurile și pentru a avea un dialog real și transparent în care să fie implicați activ cei afectați direct.
Eugen Pănescu insistă că această perioadă ar trebui folosită pentru dialog și testări de soluții, iar locuitorii fiecărei străzi ar trebui implicați în dezbaterea de idei care ar trebui să nască soluții pentru ridicarea standardului de viață cotidian.
„Vestea bună e că se poate: s-a văzut o îmbunătățire a calității aerului în multe orașe din lume în perioada aceasta, vestea proastă este că motivul e o pandemie. Însă, iată, îmbunătățirile sunt posibile și chiar într-o perioadă scurtă. Deci calitatea mediului se poate îmbunătăți rapid, ceea ce sigur trebuie să ne dea dovada, celor care aveau nevoie de asta, că unele diminuări ale activităților noastre cotidiene au efecte benefice. Nu trebuie să ratăm această ocazie pentru a discuta mai serios decât până acum ceea ce se poate face, când și, mai ales, cum”, a spus Eugen Pănescu la EBS Radio.
„Avem nevoie de plantări masive, rapid intensificate”
El adaugă că măsurile nu sunt întotdeauna foarte simple, chiar și pentru extinderea pistelor de bicicletă, de exemplu, dar ceea ce lipsește de cele mai multe ori este un grad de transparență despre cum se pot întâmpla schimbările și cum se pot îmbunătăți în mod real lucrurile. E vitală stabilirea priorităților:
„Prioritatea și greutatea impactului unor măsuri trebuie bine cunoscute și poate trebuie să ne concentrăm și pe unele și pe altele în mod diferit. Pe lângă proiectele despre care știm că se întâmplă și le vedem realizate rând pe rând, se pot face și unele adiții în a testa scenarii în spațiul public. Adaptările trebuie să le facem pentru a asigura funcționalitatea societății noastre în general. Și cele mai multe se petrec în spațiul public. Când spun ’elemente noi’ sau făcute altfel, mă refer bineînțeles la capitolele importante referitoare la calitatea amenajării, trebuie să fie un spațiu sigur, la sănătatea publică, e vorba de calitatea aerului, de vegetația din oraș, de plantări masive de care avem nevoie în mod accelerat acum, nu ca până acum. Erau bine făcute și într-un ritm alert, însă trebuie să fie rapid intensificate”, spune Eugen Pănescu. Socializarea este și ea serios afectată acum, la fel ca activitățile culturale și economice, iar măsurile adaptate perioadei trebuie să țină cont de acestea și de nevoia reluării lor. Și trebuie testate în spațiul public, în dezbateri de concepte și idei.
Prioritatea trebuie să fie ridicarea standardului de viață cotidian
Eugen Pănescu crede că viitorul se află în dezbaterea aplicată și constructivă a soluțiilor pentru „cvartale, cartiere, străzi”. Cu implicarea activă a celor care trăiesc acolo, a rezidenților. Nu doar pentru zona centrală ci, aplicat, în cartiere.
„Gradul de ‚elasticitate’ în aceste cartiere e chiar mai mare decât în zona centrală care e în mijlocul atenției și e folosită de mai multă lume. În cartiere, focusul e pe rezidenți. De exemplu, zona ‚Bună Ziua’, care nu are dotări, nu are rețele de spații publice, îi lipsesc foarte multe elemente. /…/ Zonele acestea noi au fost dezvoltate în interes privat și acest lucru se vede după câțiva ani și, din păcate, îl văd rezidenții, care trebuie să își petreacă viața acolo zi de zi, văzând că le lipsește aproape tot.” Prioritatea în aceste zone trebuie să fie ridicarea standardului de viață cotidian, iar acest lucru necesită timp pentru zone care se dezvoltă mai degrabă în afara orașelor, spune Eugen Pănescu.
Orașul trebuie să ofere posibilitatea de a fi utilizat și altfel
Din punct de vedere al sustenabilității, consumul de suprafețe, mai ales al celor naturale, e cel mai rău lucru, spune expertul în urbanism. Extinderea orașelor în peisajul din jurul lor e cea mai stricăcioasă variantă pentru calitatea vieții, aceasta crește traficul, pentru că nu ai ce face acolo, și scade opțiunea pietonală, atrage atenția Eugen Pănescu.
„Densificarea are o justificare foarte bună: folosirea infrastructurii orașului, care și ea se îmbunătățește în timp, dar revenind la trafic și la felul cum folosim orașul, ea scurtează deplasările și are și rolul de a aduce mai aproape interesele cotidiene ale utilizatorului. Locul unde dormi, unde muncești, unde te recreezi, unde își faci cumpărăturile, toate aceste lucruri, dacă ești în oraș și în zone bine legate și apropiate unele de celelalte, poți să le faci și altfel decât cu mașina. Nu înseamnă că nu ai mașină sau că nu o poți folosi, dar ai mai multe șanse să nu trebuiască să faci asta. Nu contează atât de mult că locuința ta este din materiale ecologice și ai o grădină mare și este pe un deal unde nu ai foarte mulți vecini, când folosirea orașului îți impune să ai două mașini pe familie și să faci mai multe drumuri între casă și oraș pentru a lăsa copiii la școală sau a face cumpărături. Și amprenta ecologică a folosirii orașului este ceea ce trebuie să ne preocupe și trebuie să o socotim bine în utilizarea orașului. Orașul trebuie să ofere posibilitatea de a fi utilizat și altfel, de a da șansa scăderii traficului personal. Fiecare mașină lăsată zilnic acasă este o mică faptă bună”, spune expertul clujean.
Ascultați aici interviul acordat de Eugen Pănescu lui Tiberiu Crișan:
