Cauza Hoia, prin ochii clujenilor de rând: „pădurea ne-a salvat psihic în pandemie!”

„Pădurea asta ne-a salvat psihic în pandemie”, “vietățile de aici trăiesc și în pădure dar și pe pășunea de lângă”, “ne dăm cu bițele, stăm la picnic și admirăm Clujul de sus”. Sunt mici extrase din argumentele care i-au determinat pe mai mulți clujeni să ia parte la protestul organizat duminică la liziera pădurii Hoia, în scopul stopării proiectelor imobiliare demarate sau pregătite în zonă și a păstrării ca atare a naturii.

Dincolo de vocile cunoscute din rândul activiștilor civici, foști sau actuali parlamentari, ori consilieri locali din Cluj-Napoca și Florești, care se opun proiectelor, acțiunea a reunit și clujeni obișnuiți, iubitori ai pădurii, care vor ca ambientul natural din Hoia-Baciu să nu se altereze.

Aceștia au urcat dealul de la liziera pădurii alături de prieteni, copii ori patrupede, în funcție de formula în care obișnuiesc fiecare să iasă la plimbare de obiecei. Unii au fost prezenți și la protestul din luna martie, legat de pietruirea, care s-a dovedit neautorizată, a unui drum care ar fi urmat să asigure acces spre viitoarele șantiere. Oamenii afirmă la unison că viitoare construcții nu fac decât să afecteze iremediabil una din cele doar două zone extinse de promenadă în natură ale Clujului, cealaltă fiind pădurea Făget. Mai mult, e vizibil cu ochiul liber, ne-au spus ei, că zona nu e pretabilă ca infrastructură, în special canalizare și drumuri, să facă față unui aflux de locuitori care ar ajunge la aproximativ 5.000 oameni, într-un viitor relativ apropiat.

Să îi ascultăm chiar pe clujenii cu care am discutat:

„Am fost și în străinătate, dar nu construiesc până la ‘buza’ pădurii”

La protestul de duminică au fost prezenți și locatari din Donath Park, unul din ansamblurile de blocuri răsărite în ultimii ani la poalele dealului care urcă dinspre râul Someș până în Hoia. Ovidiu și Cornelia Graur locuiesc aici de aproximativ 5 ani. Ne-au mărturisit că s-au mutat în zonă și datorită apropierii de natură, „chiar dacă suntem conștienți că am încurcat și noi pe alții” și utilizează din plin pădurea ca zonă de plimbare.

Conștienți că locuiesc într-un ansamblu contestat la vremea sa, consideră că noile ansambluri cu blocuri mult mai apropiate de pădure reprezintă deja „prea mult” și oferă în acest sens contra-exemple din străinătate. Bărbatul, de formație biolog, a explicat și de ce zona naturală de lângă pădure, mai exact liziera, are un rol esențial pentru biodiversitatea zonei. Îi puteți asculta mai jos:

 

Cer stoparea lucrărilor și bariere pe drumuri

Organizatorii protestului de duminică au solicitat oprirea lucrărilor la șantierul început în urmă cu mai puțin de o lună și acțiuni concrete din partea Prefecturii Cluj pentru atacarea autorizațiilor de construire în instanță.

Activiștii mai solicită ca drumurile din zona pădurii să fie aduse la starea inițială, să nu mai existe drumuri pietruite și inutilizabile de bicicliști și atrag atenția că aducerea la liziera pădurii a aproximativ 5.000 de persoane va sufoza zona și va bloca rutier strada Donath.

Mai mult, liderii asociațiilor care au inițiat protestul cer și instalarea de bariere pe drumurile din și de lângă pădure, pentru a împiedica folosirea acestora în special de către utilaje. „Cerem o dezvoltare mai sustenabilă a zonei metropolitane, încât să avem și spații verzi și un aer mai respirabil”, a sintetizat Adrian Dohotaru, fondatorul asociației Societate Organizată Sustenabil (SOS).

„Inspectoratul de Stat în Construcții a arătat pe cuprinsul a 19 pagini că, cele cinci autorizații de construire, au mari probleme de legalitate, sunt neconforme și ăsta este unul din motivele pentru care cerem stoparea acestui șantier. A fost o mare greșeală din partea administrației din Florești să elibereze aceste autorizații, date lângă alt șantier, care deocamdată a fost oprit de instanță, motiv pentru care credem noi că și acest șantier trebuie stopat de autorități, ca să nu ne sufocăm ulterior în traficul auto, având drumuri mult prea înguste ca să poată susține mii de oameni care s-ar muta lângă pădurea Hoia Baciu”, a spus Adrian Dohotaru. „Prefectul Clujului a spus că dacă are un raport complet din partea Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC, n.red.), după analiza Planului Urbanistic Zonal (eliberat de Primăria Florești în 2008), poate să decidă atacarea autorizațiilor de construire în instanță, de aceea cerem ISC să facă o analiză completă, mai ales că acum au toate documentațiile din partea Primăriei Florești”.

Un articol amplu pe tema proiectelor propuse în Hoia și a poziției autorităților puteți citit AICI.

„E anormal să avem un cartier de blocuri la marginea pădurii Hoia, în creastă!

Clujul are o nevoie acută de spații verzi de jur împrejur, mai ales că densitatea acestora în oraș este limitată, a spus directorul Clubului de Cicloturism Napoca, Radu Mititean:

„Un oraș care oricum are puține spații verzi în oraș, are cu atât mai mare nevoie de păduri, pășuni, zone de recreere, de natură în jurul orașului, ca să nu trebuiască să mergem zeci de kilometri afară din Cluj. Această politică de a extinde în toate părțile localitățile, zonele construite, de a implanta peste tot blocuri, pentru că și aici se vrea cartier de blocuri, este complet anormală. Denunțăm asta de două decenii, dar acum e deja culmea aberației, să faci cartiere de blocuri la marginea pădurii Hoia, sus în creastă, în această culme care leagă Clujul de alte zone naturale și de zona dinspre munte. Toate acestea în condițiile în care cu greu mai ieși din Cluj, altfel decât pe drumuri super înguste și circulate. De aceea credem că este complet anormal până la urmă și am dori ca autoritățile statului să își facă treaba până la capăt”.

Posibil protest în fața Primăriilor Cluj și Florești

Protestul de duminică de lângă pădurea Hoia ar trebui continuat cu acțiuni similare în fața sediilor Primăriilor Florești dar și Cluj-Napoca, a transmis Alexandra Oană, consilier USR la Cluj-Napoca.

Ea a spus a propus Consiliul Local Cluj-Napoca finanțarea unui studiu care să fundamenteze nevoia de protecție a zonelor verzi, precum pădurea Hoia, însă autoritățile locale au pasat responsabilitatea. Consilierul a susținut că inițiativele în acest sens vor continua astfel încât pădurea Hoia-Baciu să devină arie naturală protejată.

„E important ca autoritățile să se implice mai mult, pentru că ele au generat această problemă, o întrețin și continuă să o ignore. De aceea aș vrea ca următorul protest să nu îl facem aici, în zona în care dezvoltatorii imobiliari distrug verdele, natura care este atât de aproape de noi, ci să îl facem în fața Primăriei Florești, a Primăriei Cluj-Napoca și a tuturor instituțiilor care pot să intervină”, a spus Alexandra Oană, în aplauzele spontane ale audienței.

De altfel, liderul consilierilor USR din Florești, Marius Todoran, a luat și el cuvânt, menționând că împreună cu colegii săi s-au opus și până acum, în Consiliul Local al comunei, aprobării unui priect pentru trecerea în domeniul public a unor drumuri adiacente proiectelor imobiliare de lângă Hoia și își vor menține poziția.

La protestul de duminică au fost prezente și alte figuri cunoscute, precum fostul parlamentar Mihai Goțiu, propus recent pe lista cabinetului Cioloș pentru funcția de ministru al Mediului, dar și deputatul UDMR Csoma Botond. În rest, simpli iubitori ai naturii, pentru care e important ca aceasta să rămână așa cum o prețuiesc acum.

Ovidiu Cornea

Ne poți asculta și aici: