Ce soluții de mobilitate urbană poate împrumuta Clujul de la orașele europene în post-pandemie

Sisteme rutiere care le indică șoferilor viteza potrivită pentru a nu opri la semafor, benzi temporare de biciclete și restricții pentru anumite categorii de mașini. Acestea sunt câteva dintre soluțiile prin care orașe europene, precum Londra, Paris sau Tampere, din Finlanda, încearcă să îmbunătățească mobilitatea locuitorilor.

(Foto: Cycling UK / Facebook)

 

Primăriile din Londra, Paris, Tampere (Finlanda) și Ljubliana (Slovenia) și-au prezentat soluțiile pentru mobilitate urbană, adaptată inclusiv la urmările pandemiei de COVID-19, într-un webinar organizat de Centrul pentru Inovare Socială al Primăriei clujene.

Clujul coordonează Grupul de Mobilitate Urbană Sustenabilă în cadrul rețelei europene City Science Initiative, un proiect inițiat de Comisia Europeană.

Semafoarele la care nu oprești

Administrația din Tampere, Finlanda, un oraș similar ca populație cu Clujul, testează un sistem inedit care permite fluidizarea traficului, iar rezultatele ar putea deveni concludente în toamnă, a explicat Toni Lesikka, consultant în cadrul proiectului:

„Un indicator îi arată șoferului viteza pe care o are: 20, 30, 40 sau 50 de km pe oră și dacă respectă recomandarea poate trece de semafor fără să oprească, sau fără să accelereze inutil. Credem că asta poate reduce emisiile, consumul de energie dar și stresul șoferului”, a spus acesta. Sistemul este ilustrat, schematic, în imagine:

 

Municipalitatea din Tampere colectează, de asemenea, în câteva locuri-experimentale din oraș, date de la autobuze pentru a studia consumul de energie și uzura estimată a autovehiculelor de transport public. Pe de altă parte, orașul finlandez pregătește realizarea primei linii de tramvai.

Inversarea „piramidei” de trafic la Paris

Începând din 2015, Parisul a implementat mai multe măsuri prin care să reducă emisiile de carbon, care vor culmina cu interzicerea autovehiculelor diesel în aria sa din 2024 și a motoarelor pe benzină din 2030.

Cecille Honore, reprezentantă a administrației locale pariziene, a prezentat și o schiță care ilustrează strategia avută în vedere. Astfel, ponderea mașinilor individuale, care domină în prezent, ar urma să devină cea mai scăzută, cea mai mare importanță urmând să fie acordată spațiilor pietonale, inclusiv pentru persoane cu dizabilități, bicicliștilor și transportului public.

Piste temporare de biciclete în Londra

În Londra, aglomerare urbană cu aproape 9 milioane de locuitori și 30 de milioane de vizitatori într-un an, unde se efectuează 27 de milioane de călătorii cu diferite mijloace de transport, inclusiv pe jos, zilnic, autoritățile au luat mai multe măsuri de trafic în contextual pandmeiei.

“Este clar că pentru o perioadă de timp mijloacele de transport public nu vor fi operate la capacitate maximă, așa că oamenii au nevoie de mai mult spațiu să circule pe jos sau cu bicicleta. Am renunțat la unele benzi de trafic pentru a oferi mai mult spațiu pietonilor, am amenajat, de asemenea, mai multe piste de biciclete temporare. Ambiția este ca aceste schimbări să devină permanente, a spus Ian Catlow, reprezentantul Biroului european al Londrei, deschis la Bruxelles.

Strategia Londrei e bazată pe străzi sănătoase, transport accesibil, utilizarea mai eficientă a străzilor, îmbunătățirea calității aerului și obiectivul de oraș cu zero emisii de carbon. De asemenea, unul dintre obiectivele pe termen lung este ca 80% din călătorii, care ar urma să ajungă la 32 de milioane zilnic în 2041, să fie efectuate cu transport public, bicicleta și pe jos.

Extinderea spațiilor pietonale

La rândul său, Clujul a prezentat o parte dintre măsurile începute sau luate până acum, de la liniile de transport dedicate, la noile parcuri sau la cele peste 40 de autobuze electrice în circulație:

„Una dintre teme a fost și mobilitatea post-pandemie, s-a pus accentul pe extinderea spațiului pietonal și crearea unor piste de biciclete coerente. O altă soluție este crearea unei infrastructuri verzi. Pe toate aceste paliere avem investiții în derulare, cum este Walkable city, orașul pentru pietoni, program de investiții în valoare de peste 100 de milioane de euro, care a început cu zona centrală. Foarte important este că începem și în cartiere astfel de proiecte, prima stradă smart, Molnar Piuariu (foto), a fost  finalizată, vom avea în toate celelalte cartiere proiecte asemănătoare”, a spus, după dezbatere, pentru EBS Radio, Ovidiu Cîmpean, directorul de dezvoltare al Primăriei clujene.

Și soluțiile inteligente de fluidizare a traficului sunt avute în vedere, însă ca o concluzie generală pentru toate orașele europene, măsurile sunt cele axate pe creșterea spațiului pietonal și îmbunătățirea infrastructurii pentru biciclete.

Ovidiu Cornea