Consumul crescut de oxigen în saloanele Spitalului de Boli Infecţioase din Cluj-Napoca a mărit riscul unor accidente, aşa cum s-au întâmplat în alte spitale din ţară. Administraţia a luat măsuri drastice de limitare a pericolului, inclusiv deschiderea prelungită a ferestrelor. Asta creează însă un real disconfort pentru pacienţi, mai ales în această perioadă de iarnă.
O clujeancă a semnalat recent faptul că părinții săi, internați în spital, sunt nevoiți să stea în permanență cu geamul deschis pentru a se evita o explozie. Asta în condițiile în care unul dintre ei se afla în stare severă:
“Întreb acum: e normal ca non-stop geamul salonului să fie larg deschis, un geam imens? Mama e înghețată de frig, l-a închis de câteva ori și a fost certată să îl lase deschis că e pericol de explozie din cauza oxigenului. Se poate așa ceva? E totuși iarnă, ei cu plămânii afectați. Mi se pare că nu e în regulă”, a scris aceasta pe o rețea de socializare. Am contactat-o, iar tânăra a întărit cele scrise, mai mult, a adăugat și că noaptea pacienții nu sunt monitorizați de către personal.
Faptul că în saloane se practică metoda deschiderii geamurilor pentru a evita o acumulare de oxigen ne-a fost confirmată și din alte surse. De asemenea o altă clujeancă a transmis că unii pacienți au fost mutați în alte saliane, pentru că ar exista unele probleme la sistemul de ventilați cu oxigen și s-ar efectua lucrări.
Am solicitat lămuriri din partea conducerii Spitalului de Boli Infecțioase.
Deschiderea geamurilor, între măsurile radicale de prevenție
Într-un răspuns amplu, Ioan Mureșan, reprezentantul firmei care manageriază spitalul, a explicat că în spital consumul de oxigen – atât pe secțiile de Terapie Intensivă cât și în saloanele obișnuite, care au fost dotate și acestea cu instalații de oxigen – a crescut masiv în special în valurile 3 și 4 ale pandemiei de Covid-19, la aproximativ 3.000 de metri cubi pe zi; de aproximativ zece ori mai mult decât înainte de debutul pandemiei.
Consumul intens de oxigen duce la acumularea unui surplus, iar concentrația existentă a depășit uneori limita admisă, de 23.5%, au transmis reprezentanții spitalului. În condițiile în care „spitalele din România construite înainte de 1989 nu au fost dotate cu sisteme de ventilație mecanică a oxigenului din aer” s-au luat „măsuri radicale de prevenție pe toate liniile”, inclusiv feschiderea ferestrelor, a confirmat Ioan Mureșan:
“Am introdus sistem de detecție la incendiu în fiecare încăpere, sisteme de stingere incendiu în fiecare secție – suplimentate peste numărul impus de legislație. Mai ales, am introdus senzori cu alarmă sonoră pentru detectarea continuă a concentrației de oxigen în fiecare salon. Sunt verificate toate instalațiile electrice și echipamentele medicale existente în saloane – zilnic și la fiecare schimbare de tură și periodic conform instrucțiunilor producătorului. Am eliminat folosirea de substanțe uleioase, creme, alimente aduse de acasă, cu supărarea unora dintre aparținători, eliminarea dezinfectanților cu concentrație mare de alcool. În final a trebuit să recurgem și la ventilația naturală, cu deschiderea ferestrelor”, ne-a declarat managerul Spitalului de Boli Infecțioase.
„Am deschis ferestrele, dar merge și căldura!”
El a spus însă că ventilația naturală este însoțită însă de suplimentarea căldurii furnizate în calorifere, iar temperatura ar fi monitorizată de 4 ori pe zi, astfel încât pacienții nu ar ajunge să îndure frig:
„Le-am spus tuturor că nu vom face economie de combustibil pentru încălzirea saloanelor, astfel încât monitorizându-le, am observat că temperatura urcă imediat la 23 de grade. Trebuie să recunosc că încălzirea merge suplimentar pentru că fereastra este deschisă, dar am avut de ales între a face economie – dar nu ne-am uitat la economie și a face ‘risipă’ (de căldură, n.red.) pentru a compensa faptul că nu avem un sistem de ventilație mecanică de eliminare a surplusului de oxigen din saloane”.
Întrebat cât de ingrată este totuși situația pentru bolnavii care suferă de afectarea plămânilor, managerul a admis neplăcerile pacienților, dar a subliniat că reacția spitalului a fost “ca pe timp de război”, fiind prioritizată primirea pacienților în spital. “În condițiile în care trebuie să ai grijă de toată lumea, sigur că unii pot să aibă neplăceri. Dar cum avem saloane nu de 3 sau 6 paturi, ci de 2 paturi, nu au fost afectați mulți, nu au putut fi afectați mulți”, a spus el.
„Nu vrem să stingem incendii!”
Măsurile de prevenție, fie și rudimentare, sunt preferabile întreținerii vreunui risc de explozie sau incendiu, având în vedere incidentele tragice, cu victime, din spitale precum cele din Piatra-Neamț, în noiembrie anul trecut și la Institutul Matei Balș din luna ianuarie, potrivit managerului: „Nu vrem să stingem incendii la Spitalul de Boli Infecțioase, în niciun caz, de aceea am enumerat câteva măsuri pe care le-am putut lua. Nu am avut nopți foarte liniștite știind că este consum de oxigen atât de mare și nu am soluții foarte bune, nu există soluții perfecte, am fost și supărat că proiectele nu ni s-au aprobat mai repede”.
Detalii în declarația audio de mai jos:
Peste 60% din pacienți, în stare critică și severă, în Valul patru
Consumul și pierderile de oxigen au crescut treptat în pandmie odată cu creșterea numărului de pacienți în stare severă și critică. Astfel, procentul pacienților în stare critică (tratați în secțiile de Terapie Intensivă) și severă (îngrijiți în saloanele obișnuite, devenite de terapie intermediară) a urcat de la 10-15% în primele 2 valuri, la peste 60% în valul 4, a explicat Ioan Mureșan.
De precizat că pe lângă cele 20 de locuri de Terapie Intensivă (număr redus în prezent la 11, dar care urmează să fie crescut din nou dacă situația o va cere) unde sunt tratați pacienții în stare critică și restul saloanelor au fost de asemenea dotate încă de la debutul pandemiei cu instalații de oxigen. Asta permite îngrijirea bolnavilor cu afectare severă, care nu trebuie intubați însă au nevoie de o suplimentare a aportului de oxigen.
“Celelalte paturi de spitalizare continuă au fost transformate în 6 secții a câte 24 de paturi de terapie intermediară care se asigură ventilație non-invazivă, dar și ventilație cu flux crescut de oxigen (60 litri O2/minut), care uneori generează creșteri a concentrației de oxigen în saloane”, a explicat managerul spitalului.
Ioan Mureșan despre implicațiile creșterii numărului de pacienți:
Dotarea cu oxigen, prioritară
Extinderea sistemelor de ventilație cu oxigen a fost prioritară încă de la debutul pandemiei, susțin reprezentanții spitalului: „Încă de la începutul pandemiei (februarie 2020), Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca și-a fixat ca principal obiectiv reducerea pierderilor de vieți omenești, punând în funcțiune imediat o rețea de fluide medicale (oxigen, vacuum și aer comprimat), racordată la toate paturile din spital, astfel încât pacienții au beneficiat de necesarul de oxigen, în funcție de forma de boală COVID-19”.
Necesitatea oxigenoterapiei pentru pacienții în stare severă este prevăzută de altfel în clasificările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în timp ce pentru pacienții în stare critică necesită ventilație mecanică, invazivă sau non-invazivă, au precizat aceștia.
Ioan Mureșan a mai subliniat că angajații Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) sunt prezenți zilnic în spital și verifică din 4 în 4 ore respectarea normelor de protecție pentru siguranța pacienților și a personalului. Verificările zilnice ne-au fost confirmate și de reprezentanții ISU, de la care așteptăm încă un punct de vedere cu privire la obiectul mai exact al acestor verificări și eventuale neconformități constatate și care trebuie ținute în permanență sub monitorizare. Potrivit acestora, ventilația naturală, prin deschiderea ferestrelor, preferabilă creșterii riscului unui incident, este recomandată chiar de Ministerul Sănătății.
De altfel, pentru creșterea siguranței în gestionarea oxigenului din saloane, spitalul a finalizat documentația unui proiect cu finanțare europeană pentru dotarea cu un sistem de ventilație mecanică, filtrarea și purificare a aerului din saloane. Până la concretizarea acestuia și atingerea standardelor de secol XXI pacienții suportă consecințele unei metode „de când lumea”: deschiderea ferestrelor.
Mutarea pacienților, pe fondul scăderii internărilor
În privința mutării unor pacienți în alte saloane, conducerea spitalului a menționat că aceasta nu este cauzată de lucrări de reabilitare sau de eventuale defecțiuni ale instalațiilor de oxigen: „Transferul pacienților de pe o secție pe alta se realizează datorită faptului că în această perioadă numărul de pacienți este în scădere, astfel că eșalonat câte o secție bei1eficiază de o săptămână în care se închide pentru igienizări, deziilfecții, concedii restante și verificări de instalații, nu pentru că există defecțiuni ale rețelei rle oxigen”, au răspuns reprezentanții unității medicale. În prezent, aproximativ 60% din capacitatea spitalului ar fi ocupată, gradul de ocupare fiind maxim doar la TI.
Referitor la afirmația că monitorizarea de noapte a pacienților din saloanele obișnuite ar fi deficitară, Ioan Mureșan a spus că turele au fost reconfigurate astfel încât să existe asistență permanentă, însă structura personalului pe secțiile obișnuite nu este la fel de extinsă precum la Terapie Intensivă. În fiecare salon există însă buton de alarmă care poate fi acționat și personalul se sesizează imediat. „Vă asigur că nimeni nu doarme!”, a spus el.
Peste 16.000 de pacienți, spitalizați în pandemie
La spitalul de Boli Infecțioase au fost tratați de la începutul pandemiei peste 16.200 de pacienți, fiind consemnate 431 de decese, adică o rată de supraviețuire fiind de 98%, au mai arătat reprezentanții unității medicale. Dintr-o analiză a chestionarelor de satisfacție a pacienților, peste 90% s-ar fi declarat mulțumiți sau chiar foarte mulțumiți de serviciile spitalului, susține conducerea.
Ovidiu Cornea
