Facultatea de Medicină din Cluj a aniversat, în 7 noiembrie, exact 100 de ani de la primul curs de specialitate, ținut în limba română, de către Iuliu Hațieganu.
În 7 noiembrie 1919, în amfiteatrul Clinicii Medicală 1, care păstrează aceeași formă și astăzi, primul decan al Facultății exprima în fața studenților o teorie, confirmată ulterior, cu privire la cauza infecțioasă a icterului.
Personalitatea lui Iuliu Hațieganu a fost decisivă în punerea bazelor pentru medicina în limba română, a explicat profesorul Sorin Blaga, fost șef al secției de Medicină Internă a Clinicii Medicală 1.
„Era emulația derivată din Marea Unire de la 1 decembrie 1918 și în acest context s-a și organizat învățământul în limba română. Sigur, prin resurse proprii, dar și prin alți profesori, care au venit din București sau chiar din străinătate și au susținut cursuri la nou înființata universitate românească, inclusiv la Facultatea de Medicină, care făcea parte din nou-înființata universitate a Daciei Superioare, cum se numea atunci”, a declarat profesorul Sorin Blaga.
Între numele ilustre care au pus bazele învățământului medical la Cluj se numără Victor Babeş, Constantin Levaditi, Ştefan Gh. Nicolau sau Nicolae Minovici, dar și profesorii Jules Guiart, René Jeannel, din Franța. Cel care a coordonat organizarea noii facultăți era însă Iuliu Hațieganu, clujean de origine.
„A fost un mare vizionar. Era o personalitate complexă, nu numai didactică, științifică, umană, culturală. Pe lângă faptul că a fost inițiatorul școlii medicale clujene, a fost elementul care a și dezvoltat această școală în cea mai mare măsură, iar consecințele se văd în ziua de astăzi prin discipolii lui, care au împânzit nu numai Ardealul, ci întreaga țară și chiar străinătatea”, a spus medicul Sorin Blaga.
Potrivit acestuia, formarea de care a beneficiat Iuliu Hațieganu a fost una deosebită pentru că la Gimnaziul Superior din Blaj acesta a avut profesori membri titulari ai Academiei Române.
Dacă Facultatea era inaugurată cu doar câteva sute de studenți, astăzi numărul acestora a crescut considerabil.
„În 1919 Facultatea de Medicină a început cu 700 de studenți și astăzi avem peste 5.000. Aproximativ 40% dintre ei sunt studenți străini, adică 2.200 de studenți străini, cel mai mare număr de tineri din Sud-Estul și Centrul Europei. Nu numai că avem mult mai mulți studenți, dar școala s-a dezvoltat enorm prin noile tehnologii, prin evoluția medicinei. Facultatea de Medicină din Cluj este cea mai modernă Facultate de Medicină din România și asta nu o spun eu, ca decan, ci este rodul muncii noastre recunoscute prin cele două acreditări externe pe care le are facultatea, fiind singurii din această zonă a Europei, nu doar din România, care am primit acreditări și recunoașteri internaționale”, a spus decanul Facultății de Medicină a UMF Cluj, Anca Buzoianu.
Fie că vin din diverse orașe ale țării, ori din străinătate, tinerii aleg facultatea clujeană în primul rând datorită atracției pentru domeniul medical. Dar tradiția de 100 de ani poate fi și ea un argument.
Facultatea de Medicină clujeană a fost integrată din 1948 într-o instituție distinctă, Institutul de Medicină și Farmacie, cuprinzând pe lângă medicină generală și stomatologie, farmacie, pediatrie și igienă. Instituția a primit titlul de universitate în anul 1990, iar doi ani mai târziu i-a fost alăturat numele lui Iuliu Hațieganu.
Ovidiu Cornea
