Cunoscutul jurnalist și om de sport Ovidiu Blag a studiat cu atenție strategiile sportului din România și a prezentat la Forum EBS mai multe idei despre cum s-ar putea încerca revitalizarea sportului de masă în țara noastră.
Alături de Ovidiu Blag (foto), cunoscut publicului larg inclusiv din calitatea de prezentator al meciurilor de Fed Cup ale României de la Cluj, în cadrul emisiunii am vorbit și cu două foarte tinere practicante ale sportului, respectiv cu președintele Federației Române de Volei, Adin Cojocaru, prezent la Cluj în contextul Campionatului European de Volei Feminin – grupa D, în desfășurare în oraș.
“Avem strategii, dar nu și strategi. Să despărțim apele”
Cu laptopul deschis în față, Ovidiu Blag a citat din strategia Sportului pe următorii 15 de ani, elaborată după Jocurile Olimpice de la Rio din 2016, care subliniază rolul sportului pentru sănătatea și educația unei populații, sportul fiind descris ca factor de cultură și de dezvoltare umană, de promovare a identității naționale, etc. “Nouă nu ne lipsesc strategiile, ci strategii”, a spus Blag, subliniind că din păcate cuvintele frumoase la adresa sportului nu au acoperire și în realitate.
“Ne lipsesc strategi în sensul în care, dacă de exemplu dorim într-adevăr la nivel de reprezentativitate să avem 10 medalii la Jocurile Olimpice, ei, specialiștii, să descopere care sunt acele sporturi asupra cărora merită să își canalizeze foarte multe eforturi. Anul acesta am luat medalii la canotaj și la scrimă, dar nu avem o pistă ca lumea de canotaj în țară, nu avem probabil 10 săli de scrime în țară”. “Acestea sunt conjuncturi, în schimb dacă le transformăm în programe realiste, încât să se creeze o emulație, înseamnă că avem înclinație înspre anumite sporturi, iar acestea ar fi două exemple, poate ar fi exemple de lupte, de box. E important să ne intereseze un sportiv nu doar în preajma Jocurilor Olimpice, ci să îi urmărim traseul cu asiduitate, zilnic poate, cu 4 ani înainte. Dacă ne ducem acum la un posibil pugilist (boxer, n.red.) care să ne reprezinte peste 3 ani (la viitoarele Jocuri Olimpice, de la Paris, n.red.) și să urmărim cum se pregătește, am avea poate surprize, că nu găsim sala în care se antrenează, că nu are alimentație, nu are sponsori și așa mai departe”, a spus Ovidiu Blag.
El a adăugat că dezamăgirea de după ultimele 2 ediții ale Jocurilor Olimpice, unde România s-a ales de fiecare data doar cu câte 4 medalii trebuie să ducă și la o clarificare în privința a ceea ce ne frustrează cu adevărat, faptul că nu avem un sport de masă suficient dezvoltat – din unele date rezultă că doar 5% din români practică săptămânal sportul, sub media europeană, lucru confirmat și de ministrul Eduard Novak, sau că nu obținem suficiente performanțe sportive.
Competiții adevărate între școli
“Dacă ar exista un sport de masă, ar fi destul de simplu ca de acolo cineva să aleagă vârfurile care să ne reprezinte la Jocurile Olimpice. Statul trebuie să investească în sportul de masă, 50% e opțiunea ta, că nu te împiedică nimeni să te trezești dimineață și să alergi 6 kilometri, dar trebuie să investească inclusiv în competiții sportive, școlare, între cartiere, competiții adevărate, care să creeze o emulație, un entuziasm, nu doar de fațată. Vedem la aceste crosuri organizate, uneori și noapte, cât de mulți participanți sunt, unii poate își fac doar un selfie, că au alergat doar un kilometru. (…) Până la urmă sportul este și despre a te simți bine, a te distra”, a explicat el.
Minima infrastructură existentă inclusiv la Cluj-Napoca, precum barele de tracțiune din diverse parcuri unde tinerii se antrenează folosindu-se de greutatea corpului, sau sistemul de bike-sharing care a încurajat mersul pe bicicletă, trebuie îmbunătățită și în alte sporturi: “Poate fi găsit un sponsor care să monteze zeci de panouri de baschet în tot orașul”, a explicat Ovidiu Blag.
Ascultați mai jos interviul realizat în direct la Forum EBS, în care Ovidiu Blag a vorbit și despre ce ar trebui schimbat în privința sportului din școli, care în opinia sa trebuie să plece de la ore de alergare și înot, emulația din jurul tenisului creată odată cu performanțele Simonei Halep, dar și despre reversul medaliei, în special în sporturile de echipă, în momentul în care părinții sunt cei care susțin financiar activitatea sportivă a copiilor sau chiar a unor echipe de juniori.
60 de kilometri pe bicicletă
La Forum EBS am vorbit și cu două foarte tinere practicante ale sportului, în regim de performanță. Diana Faur, 9 ani, practică mountain biking-ul. A câștigat numeroase competiții deja, inclusiv în fața unor copii mai mari, inclusiv băieți. Ea a povestit la Forum EBS despre ce anume îi place la acest sport, dar și despre cele mai lungi antrenamente, alături de tatăl său și care pot ajunge și la 60 de kilometri.
Pe patine și… role
Ruxandra Hanc are 8 ani și jumătate și face patinaj viteză, de performanță, dar și patinaj artistic. Comunitatea patinatorilor din oraș se antrenează în cea mai mare parte a anului pe role și merg la reuniuni sau competiții în alte localități, întrucât Clujul nu dispune, încă, de un patinoar acoperit. Ea ne-a povestit cum a descoperit acest sport, dar și ce a pățit la unui dintre concursurile la care a luat parte:
Tineri sănătoși, mai mult decât buni sportivi
Contextul pandemiei, care a limitat multe din activitățile sportive, face cu atât mai necesară, ulterior, atragerea copiilor către sport și până la urmă către joc, crede președintele Federației Române de Volei, Adin Cojocaru. El a vorbit și despre investițiile mai consistente, atât ca resursă umană cât și ca finanțare, necesare în sporturile de echipă, precum și despre discuțiile purtate cu Ministerul Tineretului și Sportului, astfel încât cerințele sportive să fie armonizate cu orele de educație fizică din școli.
Clujul, polul evenimentelor sportive din țară
Doar în ultimele 3 luni, Clujul a găzduit 3 evenimente sportive de anvergură europeană, Campionatele Europene de Atletism pe Echipe – Liga 1, turneul de tenis feminin Winners Open WTA 250 și Campionatul European de Volei Feminin – grupa D, în desfășurare (18-25 august). Iar asta continua un șir lung de evenimente organizate în ultimii ani la Cluj, odată cu deschiderea stadionului Cluj Arena și mai ales a Sălii Polivalente – BT Arena.
Cu toate acestea, la recent încheiata ediție a Jocurilor Olimpice de la Tokyo, pentru prima data în câteva decenii cluburile de tradiție ale orașului, Universitatea și CSM, nu au trimis niciun sportiv la întrecerea supremă din sport. Singurul sportive legitimat la Cluj prezent la Tokyo a fost francezul Pierre Duchamp, legitimat la Politehnica Cluj, care a marcat prezența în premieră a României în competiția olimpică la această disciplină.
Mai mult tolba României, de doar 4 medalii, la fel ca la RioCluju 2016 a făcut mai acută ca niciodată discuția despre ce lipsește și ce se poate îmbunătăți pentru ca performanțele râvnite de o țară întreagă – a doua în clasamentul pe medalii la JO Los Angeles 1986, să și apară.
Am considerat întreg contextul extrem de potrivit pentru o discuție pe tema sportului de masă, din perspectiva beneficiilor intrinseci pentru cei care fac sport, dar și ca bază pentru sportul de performanță.
Ovidiu Cornea
