A opta ediție a festivalului Jazz in the Park a dus parcul și jazzul în trei locuri din oraș. Miza cea mare nu a fost, în aceste condiții restrictive, să vină cât mai multă lume, ci ca lumea, participanți și artiști deopotrivă, să fie în siguranță. Și, cu siguranță, ca lumea să fie încântată.
Alin Vaida i-a spus totuși Ancăi Brășfălean câți oameni au venit la concerte, ce trenduri a observat în participarea publicului la evenimente în general, dar mai ales a povestit cu mare deschidere despre minusuri și plusuri. Despre marile descoperiri și nenumăratele provocări. Dar și despre bucuriile care acoperă imperfecțiunile.
Iar pentru că ediția a opta a venit și cu elemente deja tradiționale, dar și cu noutăți, aflăm cum a reacționat publicul la toate acestea. Și cum se împacă organizatorii cu reacțiile primite. Alin Vaida ne amintește însă că Jazz in the Park a avut mereu o latură incluzivă la care organizatorii nu au de gând să renunțe. Ne explică și de ce.
