Familiile celor infectați, „sărite” de la testare. Specialist în sănătate publică: „Poți infecta înainte să se declanșeze simptomele!”

Membrii familiilor persoanelor infectate cu COVID-19 sunt testați, atât la Cluj, cât și în restul țării, doar în cazul în care prezintă simptome ale bolii. Același lucru este valabil și pentru persoanele considerate „apropiate” sau care intră în contact direct cu bolnavii. Situația ar întreține o imagine deformată cu privire la gradul real de răspândire a virusului, atrag atenția unii specialiști. 

În timp ce persoanele confirmate pozitiv cu COVID-19 sunt internate în spital, singura măsură aplicată membrilor familiilor acestora, dacă nu au simptome, este cea a autoizolării.

„Familiile nu sunt testate, decât dacă există simptome”

Excepție fac doar cazurile de infectare comunitară, dacă acea comunitate este încadrată la un anumit grad de risc – situația din Dej, unde au fost peste 60 de cazuri pozitive, din 100 de persoane testate, sau a personalului de la Penitenciarul Gherla, care a fost testat în totalitate, respectiv a persoanelor găzduite și a personalului de la centrul de vârstnici din Țaga.

De asemenea, sunt incluse în algoritmul național de testare și mai multe categorii de bolnavi cronici, precum cei oncologici.

„Nu se testează familiile pacienților, nici măcar contacții direcți, decât dacă sunt simptomatici, acesta este algoritmul în vigoare, a fost de la început așa, nu știu să se fi modificat asta. Dacă devin simptomatici sunt testați, dacă nu, rămân în izolare. Orice fel de simptom COVID intră automat în testare: febră, tuse, tuse accentuată, cele clasice”, a spus pentru EBS Radio prefectul Mircea Abrudean, președinte al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență

Totuși, în perioada de debut a pandemiei în România, persoanele care intrau în contact direct cu cei infectați erau testate. De exemplu, în cazul unuia din primii pacienți clujeni confirmați, o femeie revenită din străinătate și cazată la un hotel din Cluj, au fost testate de urgență, a doua zi, toate cele 6 persoane cu care a interacționat în unitatea hotelieră.

De asemenea, și persoanele care intrau în carantină au făcut obiectul testării. Abia ulterior, la începutul lunii aprilie, pe fondul creșterii numărului de cazuri, a capacității limitate de testare și al numărului redus de kituri disponibile, Ministerul Sănătății a introdus prezența simptomelor ca prioritate în algoritmul național de testare.

Întrebat dacă au existat situații în care persoane din familiile celor confirmați au testat pozitiv ulterior, fără a prezenta inițial simptome, președintele Comitetului Județean pentru Situații de Urgență a răspuns afirmativ: „Cred că am avut situații de acest gen, care nu au prezentat simptome, ulterior au prezentat simptome, au fost testați și au fost pozitivi”, a spus prefectul.

„Nu știm de fapt câte cazuri confirmate avem”

În aceste condiții, testările efectuate în prezent nu pot oferi o imagine exactă a gradului de răspândire a infecției în România, susțin unii specialiști.

„Nu avem imaginea reală, noi în momentul de față știm câte cazuri confirmate avem, din câte am testat, e tot ce știm, nu avem nici cea mai vagă idee ce se întâmplă cu populația. Studiile spun că populația infectată și asimptomatică poate să varieze între 20% și 50%. Câți am detectat noi, este altă discuție. Sunt foarte mulți oameni care au avut simptomele, s-au tratat ca și cum ar fi o răceală obișnuită, au trecut prin ele și s-au vindecat, în tot timpul acesta infectându-i pe cei din jur. Nu avem nici cea mai vagă idee ce se întâmplă. Tot ce putem să spunem și tot ce poate să raporteze Guvernul este câte cazuri s-au confirmat din câți au testat. Cum capacitatea de testare la noi continuă să fie ridicol de mică, nu avem nici cea mai vagă idee”, a spus pentru EBS Radio Răzvan Cherecheș, profesor la Departamentul de Sănătate Publică de la Facultatea de Științe Politice a UBB.

„Ar trebui testate toate persoanele expuse”

Membrii familiilor celor infectați și în special cei care intră în contact cu multe persoane, ar trebui testați obligatoriu, susține Răzvan Cherecheș:

„În mod normal, dacă capacitatea de testare permite, ar trebui testate, în mod obligatoriu, toate persoanele care au fost expuse la risc, respectiv toți contacții celor care au fost confirmați, aceasta este practica internațională. Dacă locuiești împreună, șansele de infectare sunt extrem de mari. Dacă soțul este confirmat pozitiv, sunt șanse mari ca soția să fie și ea pozitivă. Ea a continuat să lucreze, să interacționeze cu oameni – până înainte să se izoleze – sunt șanse ca, la rândul ei, să aibă și ea un cerc de contacți pe care i-a expus. În momentul de față se știe că infectezi pe alții înainte să se declanșeze simptomele. Poți fi pozitiv fără simptome, sau înainte să ai declanșarea simptomelor, și atunci poți să îi infectezi pe cei din jur. Testarea e doar primul pas, e nevoie de o anchetă epidemiologică serioasă, în paralel cu testarea”, a spus specialistul.  „Să nu testezi deloc persoanele care locuiesc împreună cu persoanele pozitive mi se pare că deschide ușa către infectare comunitară la greu”, a adăugat el.

De asemenea, „populațiile-santinelă”, de la șoferii de autobuz la lucrători în supermerket-uri, personalul medical, a adăugat Răzvan Cherecheș, ar trebui testate. El a ținut însă să sublinieze că este esențială capacitatea de testare.

Până acum, în România au fost confirmate peste 22.000 de persoane cu COVID-19, fiind efectuate peste 564.000 de teste. Aceasta în condițiile în care persoanele internate sunt testate de mai multe ori, fiind externate doar după două teste negative.

În prezent sunt efectuate zilnic aproximativ 4.000 de teste. Potrivit autorităților, la Cluj se testează în continuare aproximativ 1.000 de persoane zilnic.

Ovidiu Cornea