Federația Sporturilor cu obstacole a sărit primul obstacol. „Peste 2.000 de români practică astfel de activități”

O nouă Federație cu specific sportiv s-a înființat recent în România: Federația Română a Sporturilor… cu Obstacole. Genericul care poate stârni zâmbete sau nedumerire, are în spate activități tot mai populare în România, precum cursele cu obstacole de tip Spartan, sau parkour-ul, un fel de cățărare pe obstacole, mai degrabă în oraș.

Mai dezvoltate în țări din străinătate, cursele cu obstacole au prins rădăcini și în țara noastră. FOTO / Facebook Spartan Romania

 

Afiliată Federației Internaționale de profil, noua organizație va promova începând din 2022 în România patru ramuri sportive cursele cu obstacole, cursele de aventură (care pot dura până la 6 zile și îmbină mai multe sporturi) curse pe distanță scurtă Ninja Sport și parkour.

Andrei Tompa, unul din promotorii parkour-ului la Cluj. FOTO / O.C.

 

Despre noua Federație am vorbit cu președintele acesteia Raul Fodor, în timp ce despre parkour am discutat cu instructorul Andrei Tompa, unul din cel mai cunoscuți practicanți și promotori ai acestei activități în Cluj.

Peste 2.500 de practicanți

În România sunt aproximativ 2.500 de persoane care practică activitățile care vor fi promovate de noua Federație, potrivit lui Raul Fodor. Strict comunitatea amatorilor de curse cu obstacole, de tip Spartan Race – numără circa 1.000 de persoane, a explicat el.

În privința curselor cu obstacole, desfășurate în special în natură, vorbim de trei tipuri principale de trasee, de 5. 10 și 21 de kilometri, cu un număr variabil între 25 și 35 de obstacole, reprezentate de “ziduri, parcurgeri de trasee prin cățărare, circuite suspendate, pe sfoară, târâș pe sub sârmă ghimpată, trasee asemănătoare celor de antrenament militar”.

De altfel o competiție de tip Spartan Race– concept dezvoltat în SUA începând cu 2007, extins astăzi în câteva zeci de țări – are loc chiar în acest weekend la Cheile Grădiștei, Brașov.

Există și variante mai accesibile ale curselor cu obstacole, rezumându-se la un traseu în natură. FOTO / Spartan Race Romania

 

“În general oamenii participă la cursele cu obstacole din plăcere, sunt foarte mulți care vin din mediul corporatist, sunt spectaculoase, sunt sporturi care te scot din zona de confort și te provoacă, mai ales persoanele cu un loc de muncă mai static le apreciază foarte mult, totodată foarte mulți vin din instituții publice, din Armată, Poliție, vin să le testeze. Sunt participanți care vin din sporturi conexe, alergare montană, alpinism, gimnastică, din multe alte zone”, a spus pentru EBS Radio Raul Fodor.

Ce va face Federația

În mod concret, Federația Română de Sporturi cu Obstacole va dispune din partea Federației Internaționale, începând de anul viitor, de un buget consistent  pentru promovarea celor patru ramuri sportive în România. Pentru asta va organiza competiții, respectiv prezentări demonstrative la diverse evenimente. Deja sunt în pregătire două curse cu obstacole în martie și aprilie 2022. În paralele forul va putea facilita prezența sportivilor din România în competiții din străinătate.

O altă componentă, deloc de neglijat de altfel, este asigurarea unor echipamente certificate din punct de vedere al siguranței participanților la activități, a mai subliniat Fodor.

Parkour-ul, greu de integrat

Spre deosebire de cursele clasice cu obstacole, activitățile de parkour se desfășoară preponderent în oraș. Raul Fodor a admis că Federația pe care o conduce își dorește să promoveze și această activitate, foarte spectaculoasă, însă este conștient că un cadru foarte reglementat poate contraveni însuși spiritul acestei activități.

Practicanții de parkour preferă să aleagă ei înșiși pe ce obstacole cațără, nu să le fie impuse. FOTO / O.C.

 

“Parkour-ul e greu de încadrat când vine vorba de sport. Ei se caracterizează ca o comunitate liberă și unii din inițiatori ar prefera să îl predea mai degrabă ca o disciplină de dezvoltare personală. Dar vor fi persoane care vor vrea să iasă spre partea competițională și le putem facilita participarea la unele competiții internaționale. Există comunitate în România și există șanse ca o parte din cei din ea să vrea să participe și la competiții. Ne bucurăm că și această ramură a fost adăugată în cele patru pe care le vom promova, pentru că aduce cea mai mare dinamică și putem împrumuta elemente din parkour în toate celelalte trei, putem să învățăm multe în abordarea obstacolelor”, a spus Fodor.

Parkour pe lângă zidurile Clujului

Practicanții de parkour sunt în general persoane antrenate în prealabil, care depășesc sau se folosesc de diferite obstacole, scări, ziduri, balustrade, pentru a ajunge rapid, dar în același timp, în siguranță, din punctul A în punctul B.

Pornind de la elemente simple, coborârea unor scări prin strecurare pe sub balustradă ori salt peste aceasta, traseele pot deveni mai dificile pe măsura ce practicantul își dezvoltă capacitatea musculară, motricitatea și mai ales prezența. Asta îi permite să fie în controlul propriului corp și să evalueze riscurile, ne-a explicat instructorul de fitness și parkour Andrei Tompa, unul din promotorii acestei activității sportive de acest tip în oraș. El a și înființat în urmă cu câțiva ani o asociație pentru promovarea acestei activități.

Andrei Tompa ne-a făcut de altfel și o scurtă demonstrație de cățărat obstacole, folosind scările, zidurile și balustradele aferente, lângă un bloc din zona Calvaria – Mănăștur.

În video-ul difuzat și pe pagina de Facebook a EBS Radio puteți afla mai multe despre parkour chiar de la el.

 

Fie și succintă, demonstrația lui Andrei a ilustrat scenariul clasic al parkour-ului: „e un spațiu public, e pe viu, raw, implică riscuri, mult antrenament, multă atenție, multă prezență”.

„Să nu lăsăm adrenalina să ne stăpânească!”

Oricât de spectaculoasă și provocatoare poate fi activitatea l-am întrebat unde e granița între adrenalină și “nu încercați așa ceva pe cont propriu”.

“Granița este nivelul de disciplină și de autocunoaștere, este necesar să vedem cu ce condiție fizică pornim, cu ce atitudine, cu ce mindset, dacă vrem să impresionăm, sau dacă vrem să ne antrenăm să fim mai puternici, mai sănătoși; depinde de unde pornim și din interior și din exterior, ca antrenament muscular, condiție prealabilă a articulațiilor.

Este necesar să pornim de unde suntem și să facem lucrurile progresiv. E normal să existe o anumită doză de adrenalină, dar e nevoie să conținem toată starea asta, care simțim că iese afară și ne dă putere cumva, să nu o lăsăm să ne stăpânească, pentru că atunci ne riscăm foarte mult și nu mai știm să gestionăm riscul, putem ajunge să încercăm să facem lucruri pe care nu putem să ni le asumăm și să ne accidentăm ireversibil. Accidentările se întâmplă, ne julim, ne lovim, dar încercăm să minimalizăm riscul accidentărilor și acestea să fie cât mai reversibile (cel accidentat să se poară recupera, ușor, n.red.)”, ne-a explicat Andrei Tompa (foto).

Pentru a încerca un traseu de parkour, sunt recomandate antrenamente prealabile ale forței, mobilității, vitezei de reacție și reflexelor. După exersarea unor antrenamente simple, de regulă în sală, se lucrează și la echilibru, aterizare și alte elemente necesare celui care practică această mișcare.

„Vrem să vedem lucruri concrete din partea Federație”

În ceea ce privește includerea parkour-ului sub umbrela unei Federații, tânărul este mai reținut în ce privește stârnirea spiritului competitiv, în schimb consideră că inițiativa poate fi utilă în măsura în care ia un aspect concret, sub forma unor săli sau circuite de antrenament.

„E foarte important ca lucrurile să fie accesibile și dacă vor fi activități contra-cost, tot e important să rămână accesibile. Doar așa poți crește popularitatea unui sport”,  a spus Andrei.

În prezent, în Cluj-Napoca există un mini-traseu accesibil parkour în baza sportivă din Gheorgheni și zone din cartiere pe care practicanții le mai folosesc. După un avânt al acestor activități în ultmii ani și la Cluj,  în prezent comunitatea practicanților activi numără aproximativ 30 de persoane. Adnrei Tompa a explicat că spre deosebire de sportul de performanță parkour-ul nu își propune forțarea limitelor fizice, fapt pentru care sunt persoane de 50, 60 de ani care încă practică astfel de activități.

Ovidiu Cornea

 

Ne poți asculta și aici: