Arhitectul Vlad Rusu, câștigător al mai multor concursuri de soluții pentru proiecte urbane, a vorbit la EBS Radio despre ce concesii nu ar trebui să facă un architect în relația cu beneficiarul, fie el public sau privat.
Clujul este liderul concursurilor internaționale de soluții pentru proiecte urbane, iar arhitectul Vlad Rusu este cel care a câștigat, alături de colegii săi, cele mai multe astfel de competiții: Turnul Pompierilor, Parcul Feroviarilor și masterplanul cartierului Sopor.
Vlad Rusu este cel care a gândit și transformarea mai multor străzi centrale, inclusiv Regele Ferdinand, unde unele elmente naturale vor apărea în premieră. Tot el lucrează și la reamenajarea Parcului Caragiale.
Vlad Rusu este architect și cadru universitar la Facultatea de Arhitectură a Universității Tehnice din Cluj-Napoca. A câștigat recent premiul I la Bienala de Arhitectură Transilvania, la secțiunea Arhitectura dotărilor comunitare și de producție pentru proiectarea unei clinici medicale din centrul orașului.
În 2017 s-a remarcat la nivel internațional, când a primit Marele Premiu al Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural – Premiile Europa Nostra, pentru Reabilitarea și refuncționalizarea Palatului Culturii din Blaj.
Vlad Rusu a vorbit despre concesii, dar spune că un arhitect trebiue să știe să traseze niște linii.
„Concesia este totdeauna parte din viața noastră, din relația noastă interumană, deci nu cred că excese de genul ăsta nu fac. Aici e foarte clar că există niste parguri până sub care un arhitect, care ține foarte mult la conduita sa profesională nu poate trece. Concesii la care simt că orașul, vecinii, publicul, una din părțile astea ar avea de suferit, nu fac”, a spus arhitectul Vlad Rusu.
Arhitectul a vorbit și despre locuri urâte și locuri frumoase din oraș. Dar locurile „urâte” au potențial, respectiv pot fi transformate în unele plăcute.
„Un loc care are un potențial excepțional din a deveni ceva extraordinar pentru Cluj sunt halele Remarul de lângă podul care traversează calea ferată. Deci e un patrimoniu industrial lăsat, în mare parte, în paragină și care ar putea să devină excepțional dintr-o folosire alternativă și o recuperare a acelor hale și transformarea lor în niște funcțiuni care să fie publice sau pentru publicul larg. Din păcate, nimeni nu a încercat nimic în acest sens. Iar sigur, un loc frumos, aici nu e foarte greu. Sunt mult atașat de spațiile verzi…Eu sunt legat personal de Parcul Babeș, acolo am copilărit și e unul din parcurile unde mă duc cu plăcere și trăiesc nostalgii ale copilăriei mele”, a mai spus Vlad Rusu.
Orașele se măresc, își măresc suprafața prin „alipirea” terenurile agricole. Așa se întâmplă și la Cluj. Vlad Rusu a vorbit despre cartierul Sopor, care va fi construit practic de la zero și despre cum se va face acest lucru.
„În marea lor majoritate, orașele, după 90, și-au mărit extraordinar de mult contururile intravilanului. Arii foarte mari de terenuri agricole au devenit parte din oraș, totul sub un semn al speculei, asta trebuie spus foarte clar, pentru că s-a dorit să se contruiască ca în oraș, chiar dacă locurile respective nu aveau minumum de rețele, de componente care despart urbanul de agricol. Pe porțiuni mari de terenuri agricole s-a făcut urbanism de parcelă…Soluția este cea care se implementează la Sopor. Peste tot în lume se face în așa fel. Se discută pe niște arii mai mari dezvoltare urbană, se trasează foarte clar infrastructura, deci străzile, spațiile publice, unde vor fi dotările cartierului, inclusiv se anticipează consumuri, deci e foarte important câtă electricitate, canalizare, alimentare cu apă…și după aceea se constituie aceste spații, și doar după aceea construiesc”, a arătat arhitectul.
Ascultați interviul integral pe care arhitectul Vlad Rusu i l-a acordat lui Ovidiu Cornea.
