Nevoile tinerilor și bunăstarea acestora au fost incluse în strategia de dezvoltare urbană a Clujului

Tinerii clujeni vor avea un cuvânt mai greu se spus când vine vorba de dezvoltarea comunității în orașul nostru, dar și în zona metropolitană.

Bunăstarea tinerilor din municipiu și zona metropolitană a făcut obiectul primei dezbateri publică organizate în cadrul Centrului de Inovare și Imaginație Civică în acest an.

Practic, în discuția au fost discutate două studii realizate în anul 2020 de către actori din ecosistemul local, din sectorul ONG, universitar și al instituțiilor publice și finanțate de către Fundația Botnar – studiul LEAP, respectiv Profilul tânărului clujean, finanțat din bugetul local al Primăriei Cluj-Napoca.

„Rezultatele proiectului LEAP – cu privire la evaluarea nevoilor și oportunităților tinerilor din Zona Metropolitană Cluj, pe de o parte și datele complementare relevate de Profilul tânărului clujean vor fi incluse în Strategia Integrată de Dezvoltară Urbană 2021-2030. Este important să extindem dialogul cu tinerii la nivelul zonei metropolitane și ne dorim să constituim un grup de lucru cu reprezentanții tinerilor, care să sprijine realizarea unor politici publice eficiente și utile pentru aceștia și care să stabilească planuri de acțiune anuale clare”, a declarat Ovidiu Cîmpean, coordonatorul CIIC.

Și Primăria Cluj vrea ca dialogul cu tinerii să fie extins și aceștia să aibă vocea lor care să fie auzită.

„Tinerii sunt o componentă esențială a dezvoltării Clujului, dar și a vitalității urbane. Este extrem de important să aducem în prim plan situația și nevoile acestei generații”, a spus viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, Emese Oláh.

Aceasta a mai adăugat că finalitatea proiectului trebuie să fie elaborarea unui ghid de bune practici în ceea ce privește implicarea tinerilor în dezvoltarea întregii comunități.

Care sunt problemele tinerilor din Cluj și componentele care pot contribui la bunăstarea lor

În cadrul proiectului LEAP au fost identificate patru componente specifice care contribuie la bunăstarea tinerilor de 10-24 de ani din Zona Metropolitană Cluj. În domeniul sănătate principalele probleme cu care se confruntă populația tânără sunt cele privind sănătatea sexuală, sănătatea mentală, consumul și abuzul de substanțe și violența interpersonală, politicile prioritare propuse fiind prioritizarea sănătății în ecosistemul tinerilor, proiectarea de mecanisme de asistență medicală dedicate grupurilor vulnerabile și sistem alimentar sănătos în școli.

În educație, discrepanțele între nevoile educaționale și oferta școlară, respectiv inegalitatea de oportunități și acces, discrepanțele urban-rurale sunt cele mai acute probleme sistemice.

La capitolul autodeterminare – respectiv suma acțiunilor întreprinse de tineri – este nevoie de mecanisme de cooperare în domeniul tineretului, de crearea unui ecosistem de tineret colaborativ, precum și de mecanisme de abilitare a tinerilor și de participare a acestora la luarea deciziilor.

La componenta mediu de viață‚ politicile prioritare propuse sunt: rețea de centre comunitare de tineret în toate cartierele zonei metropolitane, programe integrate pentru lucrătorii de tineret, strategii dedicate tineretului și fonduri pentru sprijinirea inițiativelor tinerilor și completarea programelor dedicate tinerilor cu programe pentru profesori și părinți.

În cadrul proiectului s-a realizat și cartarea factorilor interesați și a fost creată o bază de date cu peste 700 de organizații care desfășoară activități cu și pentru tineri. Studiul LEAP precum și vizualizarea interactivă a problemelor și propunerilor poate fi accesat pe site-ul LEAP.

Acesta a fost realizat și prezentat de către Departamentul de Sănătate Publică și Departamentul de Științe Politice, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai, Centrul Cultural Clujean și Grupul PONT.

În cadrul evenimentului, care a avut loc marți, Federația Tinerilor din Cluj a prezentat rezultatele cercetării Profilul tânărului clujean, care a studiat calitatea vieții tinerilor de 14-35 de ani care locuiesc în Cluj-Napoca. Cercetarea conține 9 capitole importante, respectiv locuirea, transport public și infrastructură, siguranță, educație, muncă și condiții de trai materiale, sănătate, apartenența la comunitate, participarea civică și petrecerea timpului liber.