Proiectele verzi ale Clujului şi moştenirea naturală a oraşului

Evoluţia spațiilor verzi şi a parcurilor din oraş a fost tema emisiunii Forum EBS de joi 28 octombrie. Ovidiu Cornea a dezbătut subiectul alături de Ovidiu Cîmpean, director de dezvoltare al Primăriei Cluj-Napoca şi de arhitectul Vasile Mitrea.

Cum ar urma să arate malurile Someșului, în zona parcului Rozelor. În plan îndepărtat se observă noua pasarelă care la lega cele două maluri, pe la capătul parcului Grigorescu. FOTO / Facebook

Unul din cele mai mari proiecte verzi ale Clujului a fost lansat la apă, la propriu s-ar putea spune: reamenajarea malurilor Someșului, care a demarat în perimetrul parcului Grigorescu. Transfomarea radicală a parcului, prin realizarea unei piste de biciclete, a unui pod de legătură cu parcul Rozelor, alei perpendiculare şi paralele cu albia reprezintă o mică parte din totalul intervențiilor care vor fi realizate de-a lungul malurilor Someșului, între strada Donath şi podul Horea. Masterplanul pentru Someș, gândit de o echipă spaniolă, mai include alte zone de intervenție,  cea a parcului Armătura și platoul Sălii Sporturilor.

Despre principalele schimbări care vor apărea, ce înseamnă un acces mai prietenos la apă, dar şi ce alte amenajări de parcuri şi spații verzi se prefigurează “pe termen mediu şi lung” în Cluj-Napoca am discutat cu Ovidiu Cîmpean. L-am întrebat și cum se poate explica succesiunea unor intervenții în aceeași zonă – spre exemplu inaugurarea terenului de fotbal din parcul Grigorescu în 2018, care acum va fi dezafectat și relocat, tot în zonă – lucru care îi intrigă nu o dată pe clujeni dar şi despre concursurile internaţionale de soluții aplicate la tot mai multe proiecte ale orașului.

Proiectele care vor fi gata cel mai repede

Reprezentantul Primăriei a trecut în revistă principalele de parcuri și spații verzi proiecte care ar urma să fie puse în operă și finalizate în următorii 2-3 ani. Cel mai avansat proiect este cel al Pădurii Clujenilor – Parcul Tineretului, cu o suprafață de 21 de hectare în zona Bulevardului Muncii, care va fi gata în perioada următoare. A fost semnat contractul de proiectare și execuție pentru Parcul I.L. Caragiale, din zona centrală, unde va fi descoperită porțiunea Canalului Morii, betonată în anii comunismului.

„Urmează să lansăm licitația pentru extinderea parcului Rozelor cu 3 hectare, în zona Canalului Morii, astfel să îl conectăm cu reamenajarea malurilor Someșului. Parcul Armătura (zonă distinctă în cadrul proiectului de reamenajare a malurilor Someșului, n.red.) va fi finalizat până în 2023, malurile Someșului la care lucrăm (între strada Donath și podul Horea , n.red.) trebuie de asemenea finalizate până în mai 2023, fiind proiecte finanțate cu bani europeni, pe vechiul exercițiu financiar, trebuie terminate până la anumit termen. Vom lucra pe tronsoane și în funcție de finalizarea lucrărilor pe câte un tronson vom da în folosință aceste zone”, a spus Ovidiu Cîmpean.

Ce alte proiecte, atât de spații verzi, dar și de extindere a suprafețelor pietonale în general sunt în lucru sau în pregătire și cu cât va crește suprafața verde a orașului, conform autorităților locale, puteți afla de asemenea din dialogul de la Forum EBS.

„Întoarcerea orașului către ape”

Am comentat evoluția suprafețelor verzi ale Clujului cu arhitectul Vasile Mitrea, un atent observator în domeniu, cel care a proiectat cartierul Grigorescu, implicat şi în elaborarea planurilor pentru parcul Est. În primul rând el a reiterat ideea că termenul parc este utilizat foarte permisiv în prezent, întrucât la această categorie intră suprafețe verzi mai mari de 20 de hectare. Din această perspectivă inclusiv Parcul Central este în fapt o grădină publică, iar parcurile de cartier sunt impropriu intitulate astfel, fiind mai degrabă scuaruri verzi.

Vasile Mitrea a mai spus că ideea de întoarcere a orașului către apă, așa cum își propune proiectul de reamenajare a malurilor Someșului, este binevenită, dar nu neapărat una nouă, fiind promovată şi în anii ’80. Este important ca această orientare să se traducă în promovarea naturii și nu în conversia zonei spre un profil industrial sau comercial, a subliniat el.

„Corect ar fi să întoarcem orașul către ape. Din păcate multe din traseele de ape, pâraiele care veneau și se vărsau în Someș au dispărut, au fost canalizate, putea să fie un atu, să creeze oaze de verdeață, locuri interesante, riscăm să pierdem alte atuuri și e păcat că ne-a înzestrat natura cu multe și nu știm să valorificăm acest lucru”, a subliniat arhitectul.

„E de apreciat organizarea concursurilor de soluții din ultimii ani, pentru că Clujul este în deficit de spații verzi. Într-un ultim calcul, prins în PUG, se introduceau la spații verzi orice suprafețe de acest gen, ceea ce nu e corect. Pe plan internațional vorbim de categoria de spațiu verde cu acces nelimitat. Nu poți să incluzi plantații de-a lungul străzilor, alte plantații din zona industrială, trebuie totuși să fim corecți și să respectăm aceste norme europene. Depinde și la ce populație ne raportăm (referitor la suprafața verde pe cap de loucitor, n.red.), eu încerc să fac un calcul, estimativ, rămâne de văzut dacă cele peste 100 de hectare cu care ar urma să crească spațiile verzi din oraș vor acoperi acest deficit, pentru că unele suprafețe sunt folosite deja, atât doar că sunt mai neglijate”, a mai spus Vasile Mitrea.

El a avut mai multe remarci şi legate de principalele parcuri în lucru sau în pregătire, respectiv Pădurea clujenilor, despre care a spus că aduce un plus prin valorificarea unui teren degradat, respectiv despre Parcul Est, adjudecat prin concurs de soluții. De altfel proiectul va fi prezentat public într-o dezbatere publică online organizată de Centrul de Imaginație și Inovare Socială în prima parte a lunii noiembrie.

Ascultaţi mai jos emisiunea Forum EBS din 28 octombrie, despre evoluția parcurilor și a spațiilor verzi din oraș.

 

Ne poți asculta și aici: