„Pe mine m-a atras lumea mai mult decât muzica lăutărească. E o lume paralelă, plină de personaje.”

Curtea Șaraimanic s-a făcut comodă în Parcul Etnografic și ne așteaptă pe toți cu muzică lăutărească autentică. O noutate plină de culoare la această a opta ediție a Jazz in the Park.

Cu ce ne surprind Taraful lui Marian Mexicanu’, Taraful de la Vărbilău și Taraful lui Ionică Minune, ne lămurește Larisa Perde, manager VRTW Artists & Șaraimanic. Ea i-a spus Ancăi Brășfălean și care este astăzi publicul muzicii lăutărești și cum de succesul acestei generații de lăutari depinde predarea ștafetei unei noi generații. Dincolo de ocaziile când lăutarii sunt uneori primiți cu brațele deschise, alteori cu ușile închise-n nas, muzica aceasta trebuie auzită, pentru că este o bucată din Românie cu care trebuie să facem cunoștință, crede Larisa.

Muzica lăutărească e universală, spune ea, aducând exemple savuroase din poveștile artiștilor care au cântat pentru tipuri extrem de diverse de public. De la satul în care s-au adunat scandalagii cu săbii, îmblânziți în final de lăutar și muzica sa, până la scena Filarmonicii din Praga. Muzica lăutărească exorcizează și este vie, pemtru că se formează printre oameni.

Ne poți asculta și aici: