Povestea descifrată a României și a Clujului la Jocurile Olimpice

Peste 100 de sportivi reprezintă România la Jocurile Olimpice de la Tokyo. Foto-jurnalistul Dan Bodea, un pasionat al sportului, dar și al fotografiilor și statisticilor din domeniu, ne-a “descifrat” povestea României și a sportivilor clujeni la Jocurile Olimpice de vară.

Echipa de gimnastică feminină a României campioană olimpică la Sydney 2000, una din cele mai de succes ediții olimpice pentru Româna. FOTO / COSR

“În topul numărului de medalii la Jocurile Olimpice de vară România este pe locul 16 în lume. Eu cred că vom rămâne pe această poziție și după ediția actuală, întrucât următoarea clasată, Olanda, este la aproximativ 20 de medalii în urmă, ori nu cred că ei vor recupera această diferență, pentru că avem și noi șanse la medalii”, a spus Dan Bodea în interviul difuzat joi seară, 22 iulie, în emisiunea Forum EBS, realizată de Ovidiu Cornea.

La Tokyo (23 iulie – 8 august) are loc cea de-a 32-a ediție a Jocurilor Olimpice, însă 3 dintre cele 31 de ediții precedente nu au avut loc efectiv, din cauza celor două războaie mondiale, a explicat Dan Bodea. Tokyo organizează pentru a doua oară Jocurile Olimpice și se alătură unui club select de doar alte patru orașe care au organizat minim 2 ediții. Londra este deocamdată singurul oraș care a găzduit chiar 3 ediții, dar în 2024 i se va alătura Parisul, iar în 2028 Los Angeles, orașe cu câte 2 ediții de Jocuri în palmares desemnate deja gazde în anii menționați. De asemenea și Atena a fost gazdă la 2 ediții de Jocuri Olimpice.

 

Edițiile cu cele mai multe medalii românești

Dintre cele 28 de ediții organizate efectiv, România a luat parte la 21, absențele fiind în special până în anii ’50. Totalul de medalii a ajuns la 304, dintre care 89 de aur.

Jocurile Olimpice de la Los Angeles a fost cea care a adus cele mai multe medalii delegației românești, nu mai puțin de 53, dintre care 20 de aur 16 argint, 17 bronz, canotaj. România s-a clasat pe locul 2 la medalii atunci, după Statele Unite ale Americii. Am luat foarte multe medalii la canotaj, spuneau comentatorii vremii că spectatorii de lângă lacul de canotaj aproape că învățaseră imnul României, de câte ori s-a intonat…”, a spus, amuzat, Dan Bodea. Următoarea clasare ca medalii a fost în 1980, la Moscova, când tricolorii au ieșit pe locul 7, 27 de medalii, din care 6 de aur.

De precizat că ambele ediții au fost boicotate, pe de o parte de sportivii țărilor din Pactul de la Varșovia, cu excepția României – Jocurile Olimpice de la Los Angeles, iar pe de alta de sportivii din Pactul Nord Atlantic – ediția de la Moscova. „Întâmplător sau nu, au fost cele mai bune clasări ale noastre, am profitat cumva de absența unor mari puteri sportive la aceste întreceri”, a explicat fotojurnalistul.

Alte participări foarte bune au fost cele de la Seul 1988 – poate cea mai eficientă, având în vedere că România s-a deplasat cu sub 70 de sportivi, aleși în schimb tocmai pe baza potențialului de a obține o medalie, România clasându-se pe locul 8 – dar și Sydney 2000, unde delegația românească a obținut 26 de medalii, dintre care 11 aur, 6 argint, 9 de bronz. „După Los Angeles, este a doua ediție în top ca număr medalii de aur, 20 la Los Angeles, 11 la Sydney. Compară asta cu o medalie de aur câștigată la Rio (în 2016, n.red.)”.

O altă ediție de referință române și cea de la Montreal din 1974, unde Nadia Comăneci a obținut primele note de 10 curat din istoria modernă a gimnasticii și a câștigat 3  medalii olimpice.

Clujul la Jocurile Olimpice

La actuala ediție a Jocurilor Olimpice cluburile sportive de tradiție ale orașului, Universitatea și CSM, nu dau niciun sportiv în lotul României la Jocurile Olimpice. Există totuși un sportiv legitimat la un club în oraș, însă asta reprezintă mai degrabă o situație inedită și o triplă premieră, după cum a arătat Dan Bodea.

„Este vorba de triatlonistul Pierre Duchampt, fiind prima dată când un francez naturalizat reprezintă România la Jocuri, este prima dată când țara noastră ia startul în competiția de triatlon și este prima oară când Politehnica Cluj, unde este legitimat, are un sportiv la Jocurile Olimpice”.

În schimb, sunt patru alți sportivi originari din Cluj care fac parte din delegația României, fiind legitimați la alte cluburi: Marco Dulca și Andrei Chindriș – fotbaliști în echipa olimpică a României, Gabriela Mărginean – parte a echipei de baschet feminin 3×3 și Andreea Miklos – atletă la proba de 400 de metri.

Simona Richter, medaliată cu bronz în competiția de judo, la Sydney 2000. FOTO / Muzeul Sportului
Simona Richter, medaliată cu bronz în competiția de judo, la Sydney 2000. FOTO / Muzeul Sportului

Dan Bodea a trecut astfel în revistă și contribuția sportivilor legitimați la cluburi din Cluj sau născuți aici la zestrea de medalii a României la Jocurile Olimpice.  „Este vorba pe de o parte de sportivi originari din altă zonă, dar legitimați în momentul câștigării medaliei erau legitimați la un club din Cluj, cum este cazul Simonei Richter, sau Corina Căprioru, respectiv originari din Cluj, dar care în momentul participării erau legitimați la alte cluburi. Este cazul Olgăi Orban Szabo, este sportiva din Cluj cu cele mai multe participări la Jocurile Olimpice, însă 2 le are de la Cluj și  3 de la Steaua. clubul unde s-a transferat.

Bilanțul Clujului este, potrivit datelor centralizate de-a lungul vremii de Dan Bodea, de 101 sportivi clujeni care au participat la 21 ediții ale jocurilor Olimpice, iar 17 dintre ei au luat medalii, la opt discipline sportive. „Contribuția Clujului este în total de 18 medalii, 1 aur 5 argint, 12 de bronz. Singura medalie de aur aparține Oanei Ban, care a câștigat titlul olimpic alături de echipa feminină de gimnastică la Atena 2004. Din ce m-am interesat la acea vreme, ea a punctat și pentru Cluj, unde a început gimnastica, chiar dacă ulterior a fost transferată la Deva, alături de celelalte componente ale lotului feminin de gimnastică al României”, a explicat foto-jurnalistul.

 

 

 

 

Scrimera Olga Orban Szabo (în stânga), sportiva din Cluj cu cele mai multe participări la Jocurile Olimpice, în număr de 5. FOTO / Wikipedia / Fcsteaua.ro
Scrimera Olga Orban Szabo (în stânga), sportiva din Cluj cu cele mai multe participări la Jocurile Olimpice, în număr de 5. FOTO / Wikipedia / Fcsteaua.ro

Jocurile Olimpice, nu Olimpiada

Cu proprietatea cifrelor, dar și a denumirilor sportive la el, Dan Bodea a ținut să menționeze și de ce este corect să vorbim de Jocuri Olimpice și nu despre Olimpiadă, când ne referim la competiție. „Se numesc Jocuri Olimpice, denumirea de Olimpiadă se referă de fapt la intervalul cuprins între două ediții ale Jocurilor, e folosit și termenul Olimpiadă pentru a mai alterna exprimările, dar corect e Jocurile Olimpice”, a conchis el.

Ascultați mai jos întregul interviu acordat de Dan Bodea și difuzat în cadrul emisiunii Forum EBS:

Ovidiu Cornea

Ne poți asculta și aici: