Recomandări ale specialiștilor europeni și români pentru reluarea activitătilor după restrictii

Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă a publicat un ghid privind întoarcerea la serviciu după relaxarea restricţiilor antiepidemice. 

Angajații trebuie să își reia activitatea obișnuită într-un mediu sigur și sănătos, astfel că specialiștii blocului comunitar au întocmit o listă cu recomandări punctuale pentru fiecare sector economic. Printre acestea se numără:

– minimizarea riscurilor expunerii la infecţii;
– eliminarea ori limitarea interacţiunilor cu clienţii;
– reducerea contactelor între angajaţi la schimburile de ture;
– protejarea persoanelor vulnerabile;
– posibilitatea reluării graduale a activităţilor la locul de muncă;
– implementarea de reguli privind concedii flexibile şi muncă de la distanţă pentru a limita prezenţa la locul de muncă

La elaborarea ghidului, oficialii Comisiei Europene au colaborat cu Comitetul consultativ tripartit pentru securitate și sănătate la locul de muncă și Comitetul inspectorilor de muncă principali. Documentul, care poate fi consultat aici, va fi actualizat constant cu informații fiabile, în funcție de evoluția situației, potrivit Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

Ieșirea din case, responsabilitate individuală

Între timp, autoritățile române se pregătesc să relaxeze unele dintre restricțiile impuse de la decretarea stării de urgență. Una dintre primele măsuri anunțate de președintele Klaus Iohannis se referă la libera circulație. Astfel, după 15 mai, românii ar putea să se deplaseze oriunde în țară, fără să mai trebuiască să declare unde și de ce merg. Acest lucru depinde, însă, de evoluția coronavirusului în România, a subliniat șeful statului.

Profesorul în sănătate publică Răzvan Cherecheș, de la Universitatea Babeș-Bolyai, propune un plan prin care ieșirea din izolare să nu producă efecte nedorite, precum o eventuală explozie de cazuri de coronavirus. Recomandările sunt atât pentru autorități, cât și pentru populație, care trebuie să devină mult mai responsabilă după ridicarea restricțiilor.

„Care ar fi pașii spre ieșirea românilor din case?

Pasul 1: Campanie de informare continuă cu mesajele: “Dacă sunteți într-una din categoriile de risc – protejați-vă! (păstrați distanța de 1.5 m, dezinfectați-vă/spălați-vă mâinile cu săpun, dezinfectați des suprafețele din jur unde se poate depune virusul)” și “Dacă nu sunteți într-una din categoriile de risc – protejați-i pe ceilalți! (păstrați distanța de 1.5 m, dezinfectați-vă/spălați-vă mâinile cu săpun, dezinfectați des suprafețele din jur unde se poate depune virusul)”. Comportamentul individual va trebui sprijinit prin ajustarea legislației muncii pentru a permite și facilita munca la distanță și adaptarea locului de muncă pentru persoanele la risc.

Pasul 2 (continuu): Creșterea capacității spitalelor de tratament a cazurilor severe (implicând atât dotarea corespunzătoare, cât și adaptarea circuitelor). Managementul spitalelor și a Direcțiilor de Sănătate Publică trebui să devină unul profesionist (depolitizarea și stabilirea de criterii de performanță clare și independente de mediul politic). Este nevoie acută de creșterea alocării bugetare la media Uniunii Europene pentru sistemul de sănătate, precum și alocarea de resurse adecvate pentru programe de sănătate publică – prevenție și promovare, care să pregătească populația și sistemul de sănătate pentru următoarea pandemie.

Pasul 3: Populația se întoarce la muncă începând cu luna viitoare, la activitatea normală, dar cu măști pe față în toate locurile publice și amendă în caz de nerespectare. Aceia dintre noi care avem risc ridicat (persoane peste 65 de ani și sau cu boli respiratorii, cardio-vasculare sau diabet) trebuie să ne asumăm responsabilitatea pentru sănătatea și viața noastră și să ne protejăm (similar cu modul în care ne protejăm de alte boli cronice prin evitarea consumului excesiv de alcool pe termen lung). Chiar dacă suntem ȋn vârstă și avem boli cronice (dar nu grave), putem să mergem la cumpărături, respectând măsurile simple de precauție pe care le vedem și le auzim peste tot. Autoritățile locale, asociațiile de voluntari, bisericile pot să se coordoneze și să își asume rolul de suport pentru persoanele la risc din comunitatea lor, care vor rămâne izolate. Până la dezvoltarea unui vaccin, școlile ar trebui să continue în online și întrunirile peste 50 de persoane să fie interzise.

Pasul 4: Cei care se infectează cu COVID-19 și au simptome ușoare sau moderate cor fi tratați de către medicii de familie prin telemedicină, iar cei cu simptome severe, vor primi asistență medicală în spitale, pe măsura posibilităților (la fel ca pentru orice altă boală). Există un număr mare de pacienți cu alte boli cronice, potențial letale, care au fost neglijați în această perioadă pentru a oferi tratament prioritar cazurilor de COVID-19”, explică profesorul Răzvan Cherecheș.

 

Ne poți asculta și aici: