Merită să studiezi și să obții o licență de facultate în străinătate doar dacă te vezi locuind și muncind ulterior acolo, susține Daniel David, rectorul UBB, într-un interviu difuzat la Forum EBS. Varianta “studiez afară după care revin în țară” le poate pune probleme de integrare celor care optează pentru asta, subliniază el.
“Le spun totdeauna tinerilor: ‘dacă planul tău de viață este în Germania, Marea Britanie, Franța, e ok atunci să mergi să începi să faci studiile de licență acolo, fiindcă vei fi mai bine integrat în sistemul și în societatea de acolo, o să îți găsești o platformă de viață și de muncă. Dacă ești nehotărât sau dacă planul tău de viață este să ai o familie, să lucrezi în România, e o mare greșeală să mergi de la nivel de licență în străinătate. Am văzut tineri care au plecat imediat după liceu și au făcut universități foarte bune, de multe ori, pur și simplu când se întorc nu se pot integra în sistemul românesc. Și nu mă refer în zonele proaste, acolo nici nu trebuie să te integrezi, uneori nici în sistemele bune, pentru că și practicile academice, de viață, sunt diferite în Marea Britanie, Franța, față de România”, a spus Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai, într-un interviu acordat lui Ovidiu Cornea, în cadrul emisiunii Forum EBS difuzată pe 90.4 FM în Cluj-Napoca joi 2 decembrie.
Oare pentru aceste dificultăți vina nu aparține și sistemului autohton, care nu ține întotdeauna pasul cu Vestul?, am întrebat:
„Nu e vorba doar de țară, de exemplu ‘Psihologia’ clujeană este pe locul 271 în US News Best (clasament internațional al universităților, n.red.), este un program de top. Au fost oameni care au plecat și au făcut psihologia în altă țară și când s-au întors înapoi nu s-au integrat, pentru că sunt diferențe și inter-culturale, dincolo de pregătire. Nu e vorba că vine cineva foarte bine pregătit și aici dă de un mediu slab organizat sau cu oameni slab pregătiți, sunt practici culturale complet diferite, inclusiv practici profesionale, în Psihologie, psihoterapie de exemplu. Nu e atât de simplu cu plecarea ‘în afară’, tinerii trebuie să fie bine informați, educați în acest sens și după aceea să aleagă”, a spus Daniel David, reales recent președinte al Asociației Psihologilor din România.
Profesorul clujean consideră că universitățile autohtone, în special cele din centrele academice, oferă suficiente programe competitive la nivel de licență, doar că acestea trebuie identificate, raportul beneficii-costuri fiind pozitiv.
Pe de altă parte, studiile în străinătate le sunt utile și chiar necesare tinerilor, inclusiv pentru cei care își văd viitorul în România, însă sub forma schimburilor studențești și mai ales a cercetării post-universitare, este de părere el:
“Evident că pe parcursul studiilor universitare trebuie să mergi în străinătate și sunt nenumărate programe, Erasmus, de 2, 3, 4 luni, iar la doctorat și post-doctorat obligatoriu măcar 1 an, 2 ani, în străinătate. Într-o astfel de abordare vei avea acces și la studiile și practicile de afară, dar vei fi foarte bine integrat în țară, în societatea în care tu vrei să muncești și să locuiești”, a spus David, care a accesat el însuși, în anii 2000, stagii doctorale și post-doctorale în SUA.
Ce spun clujenii
Discuția cu Daniel David a avut ca temă modul în care țara în care trăim și modul de funcționare al statului român ne influențează dezvoltarea personală și profesională. Am întrebat mai mulți tineri din Cluj atât cum văd această influență cât și dacă îi ‘bate gândul’ să ia drumul străinătății:
David: Cum îți dai seama de puterea instituțiilor
Rectorul UBB, autor al unui volum pe tema psihologiei românilor, consideră că deși potențialul intelectual și creativ al acestora nu este mai prejos decât al locuitorilor țărilor vestice, există o neîncredere atât în relația cu autoritățile cât și la nivel colectiv. Asta poate sabota cooperarea și existența unor instituții eficiente în România, potrivit lui:
“Am fost întrebat ce înseamnă instituții puternice și am dat în diferite contexte exemplul acestui test: dacă atunci când vei avea o problemă primul reflex este să îi întrebi pe cei din jurul tău: ‘care e procedura să îmi rezolv această problemă?’ înseamnă că mergem spre un stat cu instituții puternice; cât timp reflexul tău atunci când ai o problemă este să întrebi ‘știi pe cineva care mă poate ajuta?’ înseamnă că suntem departe de un stat cu instituții puternice”.
Câtă vreme soluțiile „de sus în jos”, propuse de autoritățile de stat, se lasă așteptate sau nu se concretizează, schimbarea din societate trebuie să plece de la fiecare dintre noi, este de părere el:
„Sugestia mea este să ne luptăm cu sistemul, sistemul e făcut până la urmă tot din oameni ca noi, nu e ceva așa, pogorât din Ceruri și de ce nu să construim noi sistemul pe care ni-l dorim? E o bătălie și nu te poți aștepta la schimbări neapărat mari dintr-o data, dar schimbări în anumite zone, unde ai influență, treptat se pot lega, în insule care treptat să schimbe paradigma”.
„Ar fi fost extraordinar dacă proiectul de țară al președintelui Klaus Iohannis, dincolo de România Educată a fost un proiect de țară, ar fi fost implementat. Atunci am fi putut să venim și cu aceste schimbări de sus în jos și cu cele bottom-up, de jos în sus și probabil că am fi reușit să modernizăm țara mult mai repede. Proiectul de sus în jos cam stagnează, nu am mai auzit vorbindu-se despre el, sau s-a redus la România Educată, nu la un proiect de țară. Așa că ne rămâne lupta de jos în sus, ca să nu rămânem depresivi sau să plecăm din țară”, a spus rectorul UBB.
Ascultați mai jos întreg interviul cu Daniel David, în care acesta vorbește cât s-a schimbat sau nu România față de 2005, când el a revenit în România după stagiile din SUA – a rămas profesor asociat al unor instituții de peste Ocean – și prin ce se disting generațiile de studenți de azi. Profesorul și psihologul clujean a vorbit și despre ce valoare simbolică mai are astăzi ziua de 1 Decembrie și a comentat ideile publicate recent de fostul ministru al Educației, profesorul Mircea Miclea, în același context, pe tema soluțiilor personale la frustrările generate de relația românilor cu autoritățile.
Ovidiu Cornea
