Un profesor de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj vine cu o idee inedită pentru studenți. Acesta le propune tinerilor să readucă la viață satul de odinioară.
Profesorul Avram Fițiu spune că acest lucru se poate face prin înființarea unor firme care să furnizeze, în cadrul evenimentelor din mediul rural, tocmai produse ale țăranilor din zonă.
Spre exemplu, nunta țărănească tradițională poate reconstrui economia în satele românești.
„Dacă ne uităm, astăzi, la mediul rural românesc, în materie de servicii agro-alimentare, observăm că mare parte din nunțile care au loc aici sunt aprovizionate de firme de catering de la oraș. Dar nu a fost întotdeauna așa, pentru că, de-a lungul istoriei, satul românesc s-a mobilizat și s-a organizat astfel încât să poate aproviziona evenimente sociale din localitate cu ceea ce aveau țăranii. Era o acțiune socială, dar și una de natură economică, deoarece se mobilizau resursele comunității, iar banii nu ieșeau din comunitate, ci rămâneau pe plan local”, explică profesorul Avram Fițiu.
În mediul rural românesc, există o mare varietate de produse tradiționale, numai că acestea nu sunt recunoscute și atestate, afirmă profesorul.
„Atâta de mare este varietatea de produse tradiționale pe care le are un sat românesc în acest moment. Vorbim de peste 100 de feluri de mâncare pe un sat românesc, suntem cu siguranță campioni europeni la număr de feluri diferite de mâncare, dar suntem pe ultimul loc în Europa la recunoaștere oficială, adică la ștampila pe aceste produse. Practic trebuie proiectată o afacere pe ceea ce se numește astăzi în lume economie locală”, a mai spus profesorul Avram Fițiu.
România are doar câteva produse agro-alimentare protejate în Uniunea Europeană ca fiind tradiționale, specifice unor regiuni din țara noastră, între care salamul de Sibiu, telemeaua de Ibănești sau magiunul de Topoloveni.
Ioana Pîrlea
