Modernizarea infrastructurii de sănătate, locuri de muncă bine plătite, reabilitarea și modernizarea spațiilor publice și a celor verzi trebuie să fie prioritățile Clujului.
Asta arată o cercetare privind dezvoltarea orașului în următorii ani, realizată de o echipă coordonată de experți ai Băncii Mondiale. Aceștia au scos în evidență, de asemenea, și care sunt principalele atuuri ale orașului.
Chiar înainte de declanșarea stării de urgență în România, o echipă din experți ai Băncii Mondiale a realizat un sondaj în Zona Metropolitană a Clujului, pentru a vedea care sunt prioritățile locuitorilor pentru dezvoltarea comunităților din care fac parte.
A fost stabilit un eșantion de peste 1.800 de persoane, dintre care 75% sunt locuitori ai mediului urban, pe toate categoriile de vârstă, de la 18 ani la peste 65 de ani. Cei mai mulți dintre respondenți, peste 36%, au studii liceale, în timp ce aproape 30% dintre cei care au răspuns au studii universitare.
„Am întrebat 1.800 de respondenți, ăsta este un eșantion mai mare decât cele de la nivel național, când se fac sondaje pentru alegeri, spre exemplu. Sondajul e făcut chiar înainte de pandemie și totuși sănătatea, chiar și la începutul lunii februarie, respectiv serviciile sociale, erau în top. Apoi, locurile de muncă. Clujul nu are neapărat o problemă legată de șomaj, de găsire a unui loc de muncă, dar devine un oraș tot mai scump. Pe locul 3, reabilitarea, modernizarea spațiilor publice, a spațiilor verzi, dintre blocuri, iluminat și alte lucruri care țin de calitatea vieții cât mai aproape de cetățean”, a spus Marius Cristea, expert al Băncii Mondiale.
Acesta a prezentat datele în cadrul unei dezbateri online organizate ieri de Centrul pentru Imaginare Civică al Primăriei clujene.
Atuurile orașului
Expertul Băncii Mondiale a trecut în revistă și punctele tari ale orașului. Astfel, Clujul e peferat de români în cazul schimbării reședinței, găzduiește universitatea cu cel mai mare număr de studenți din țară și are un sistem educațional performant, județul ocupă primul loc în urma examenelor naționale: Bacalaureat și Evaluarea Națională. Implicarea cetățenilor în proiectele administrației – cum sunt bugetarea participativă și Strategia de dezvoltare a orașului – sunt de asemenea modele de politici publice”, a mai spus Marius Cristea.
Acesta a precizat că a văzut multe personalități ale Clujului, specialiști din diverse domenii, care au lucrat împreună pentru a gândi viitorul orașului.
„Sunt 3 piloni pe care și noi îi considerăm foarte importanți: inovația, universitatea și participarea. Bugetarea participativă, iarăși un proiect care, de asemenea, ne este foarte drag, iar după ce Clujul a implementat pentru prima dată un astfel de instrument, peste 30 de orașe din România au preluat modelul ca o bună practică. Cei mai mulți dintre ei nu au reușit să ducă proiectul mult prea departe, dar în sine a însemnat o revoluție în modul în care administrația a gândit relația cu cetățenii”, a spus specialistul.
Punctele tari ale Clujului vor face parte și din noua strategie de dezvoltare integrată a orașului și a Zonei Metropolitane, pe următorii zece ani, la care municipalitatea lucrează împreună cu experții Băncii Mondiale.
Dezvoltare și în cartiere
Dezvoltarea Clujului în cadru metropolitan, și nu doar în limitele administrative actuale, dar și asigurarea calității vieții reprezintă principalele coordonate pentru dezvoltarea viitoare a orașului, a spus în cadrul dezbaterii amintite primarul Emil Boc.
„Calitatea vieții și creșterea acesteia este un obiectiv strategic fundamental al Clujului. Acum vin de la ședința de Urbanism, de 4-5 ore, unde la fiecare proiect, la fiecare dezbatere de la acest cuvânt începem cu: calitate, calitate, calitate. Ne întâlnim cu colegii de la infrastructură: calitate, calitate, calitate. Discutăm de mediu, pădure, calitate, calitate. Tot ce ține de educație, sănătate, pleacă de la acest principiu al calității”, a spus primarul Emil Boc.
Dezbaterea pe tema regenerării urbane va fi urmată de alte întâlniri organizate de Centrul de Inovare Civică, iar la unele dintre acestea vor participa și reprezentanți ai altor administrații locale din zona metropolitană, potrivit coordonatorului Centrului, Ovidiu Cîmpean.
Următoarea întâlnire va avea loc marți, 14 iulie și va fi pe tema schimbărilor climatice, tot ca parte a Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU).
Ovidiu Cornea
