Construcția bisericii în interiorul orașului nu a fost aprobată, așa că a fost ridicată, la final de secol XVIII, la circa 200 de metri de zidurile cetății. Este vorba de „biserica din deal”, cu hramul Sfânta Treime, de pe strada Bisericii Ortodoxe din Cluj.
În 1788 comunitatea ortodoxă din Cluj, inferioară celei greco-catolice, formula o cerere către Consiliul orășenesc pentru construcția unui lăcaș de cult în interirorul zidurilor cetății, a căror limită sudică era pe actuala stradă Avram Iancu.
Împăratul Iosif al II-lea emisese în anii ’80 ai secolului al XVIII-lea mai multe decrete care permitea acest lucru, dar autoritățile locale s-au opus cererii care le-a fost înmânată în 1788 de contele Teleki (palatul său se află pe strada Mihail Kogălniceanu și a găzduit mulți ani sala de lectură și mediateca Bibliotecii Județene Octavian Goga).
Românii ortodocși și colegii lor confesionali, aromâni și greci, au revenit cu noi petiții, în condițiile în care baremul de minimum 100 de persoane în comunitate, Clujul număra atunci până în 20.000 de locuitori, după cum subliniază profesorul Vladimir Bogosavlievici, era atins: 129 de membri număra râvnita parohie.
Coordonatorii inițiativei, doi negustori macedoromâni, Ioan Constandin și Ienache Mavrodin, influenți și înstăriți, au reluat astfel demersurile, iar până la urmă una dintre cereri avea să se bucure de succes.
A fost inaugurată în 1796
„Se solicita ca, în cel mai rău caz, aprobarea să aibă în vedere o biserică ortodoxă care să fie ridicată chiar și în afara zidurilor de incintă a orașului, arătând că sumele necesare sunt asigurate. Dispuneau de 1.500 de florini la care vor mai adăuga 500 de florini, degeaba ar fi cerut dacă nu aveau fondurile disponibile. Un rol de seamă l-a avut și secretarul Guberniului Transilvaniei, Mihail Oros, cu care ne vom întâlni și în cazul bisericii Ion Bob. Multă lume îl omite, dar a avut un rol important, el fiind greco-catolic”, a povestit pentru EBS Radio profesorul Vladimir Bogosavlievici.
Biserica ortodoxă „Sfânta Treime” este ridicată între 1795-1796, pe strada abrubta care poartă tocmai numele strada Bisericii Ortodoxe. Prima slujbă are loc de Crăciun, în anul 1796, iar primul preot este Ilie Fulea.
Ridicarea unei prime biserici românești la “buza” cetății clujene, a fost un moment important în istoria orașului, a subliniat profesorul.
Poate fi considerat un paradox faptul că, deși comunitatea greco-catolică era majoritară în sânul românilor și beneficia de reprezentant în Dietă și inclusiv de dreptul, cel puțin teoretic, de a-și ridica lăcaș de cult ca urmare a unirii cu Biserica Romei, primul lăcaș de cult, fie el și extra-muros (în afara zidurilor cetății), este unul ortodox. Explicația stă în influența uriașă și fondurile bănești pe care le aveau negustorii aromâni și greci care alcătuiau comunitatea ortodoxă, a spus profesorul Vladimir Bogosavlievici.
„Strada respectivă era denumită în maghiară strada grecească, fapt care atesta prezența comunității acolo”, a subliniat acesta.
Care este prima biserică românească intra-muros
Biserica din deal „deschide drumul unei noi comunități, definește lupta de emancipare națională, e un câștig pentru națiunea română, pentru că avea un locaș de cult într-un oraș în care era reprezentată aristrocrația maghiară de atunci. În secolele XVIII-XIX vin abundent marii aristocrați să locuiasă aici”, a spus profesorul Bogosavlievici.
La doar câțiva ani distanță, între 1801 și 1803, avea să se ridice și o biserică greco-catolică, de această dată în interiorul zidurilor cetății. Este vorba despre biserica Bob, de pe strada care poartă astăzi numele întemeietorului ei, episcopul Ion Bob. Comunitatea românească, care era la 1830 de aproximativ 1.500 de persoane, din care circa trei sferturi greco-catolici, își cristaliza astfel rolul în sânul orașului.
„În perioada respectivă conta foarte mult acest lucru, o comunitate era considerată ca atare în primul rând dacă avea un locaș de cult”, a spus profesorul.
El a ținut să sublinieze că în construirea ambelor biserici, un rol foarte important l-a avut Mihail Oros, nobil roman greco-catolic, secretar al guvernatorului Transilvaniei.
Catedrala Clujului, pentru mai bine de un deceniu
În privința bisericii din deal, anul 1811 este unul de referință, aici fiind instalat ca episcop al românilor ortodocși din Transilvania, Vasile Moga.
„El a dorit să își fixeze reședința la Cluj, dar din cauza faptului că autoritățile nu i-au permis acest lucru, a fost nevoit să se reîntoarcă la Rășinari, lângă Sibiu”, a explicat pentru EBS Radio preotul paroh Cristian Baciu.
Peste mai bine de un secol, în 1921, un al doilea episcop, Nicolae Ivan, cel care a reînființat practic Episcopia Vadului, Feleacului și Clujului este instalat în funcție aici.
„Timp de 12 ani a avut statutul de catedrală biserica noastră, până ce s-a construit catedrala din Piața Avram Iancu. Datorită faptului că după 1921, fiind singura biserică ortodoxă din Cluj biserica noastră, episcopul Nicolae Ivan a fost instalat aici”, a explicat clericul.
Locul unde s-a căsătorit Lucian Blaga
Profilul parohiei a prins treptat un contur intelectual accentuat, iar protopopul Florea Mureșanu, care avea să moară în închisorile comuniste, a găzduit în casa parohială un cenaclu literar. De altfel, parohia era frecventată de intelectuali din oraș, cea mai cunoscută figură fiind Lucian Blaga, membru în consiliul parohiei.
„Participau intelectuali din perioada respectivă, în frunte cu Lucian Blaga, Valeriu Anania (viitorul mitropolit Bartolomeu Anania, n.red.), Victor Papilian (celebru anatomist, fost decan al Facultății de Medicină, dar și scriitor, director al Filarmonicii și al Teatrului din Cluj, n.red.). Este cunoscut faptul că Lucian Blaga s-a căsătorit în biserica noastră, în decembrie 1920. A avut statutul de consilier parohial. Avem în registrele de la parohie, în ședințele Consiliului Parohial, semnătura lui Lucian Blaga, ca membru al Consiliului Parohial. Pot să afirm că toți intelectualii ortodocși clujeni, imediat după 1918, au făcut parte din comunitatea acestei parohii: Ioan Lupaș, Silviu Dragomir, George Bogdan Duică, Sextil Pușcariu”, a spus parohul Cristian Baciu.
Grigore Silași, primul profesor de limba română din Universitatea Franz Jozsef, își avea și el casa peste drum de biserică, a spus și Vladimir Bogosavlievici.
Evocată de Doina Cornea
În cartea sa, „Fața nevăzută a lucrurilor” (1990-1999), apărută în anul 1999, la editura Dacia, dizidenta Doina Cornea, de confesiune greco-catolică, evocă parohia ortodoxă Sfânta Treime, în contextul încercărilor sale de întărire a opoziției în fața regimului comunist.
În condițiile în care până după revoluția din 1989 cultul greco-catolic a fost interzis de regim, dizidenta alegea să îl primească, în fiecare an, pentru sfințirea casei, de Bobotează, pe parohul ortodox de aici, Vasile Jeler, a mai spus Cristian Baciu.
A demarat mai multe proiecte sociale
Parohia Sfânta Treime include în continuare numeroși intelectuali, dar și-a dezvoltat în ultimii ani și o componentă socială accentuată. Astfel, anul trecut au fost inaugurate două proiecte sociale, care includ o cantină socială, dar și locuri de cazare gratuite pentru aparținătorii persoanelor care vin la tratament sau control la spitalele din Cluj.
Biserica din Deal își sărbătorește anual hramul atât de Rusalii, cât și a doua zi, de Sfânta Treime, cele două hramuri alternându-se, de altfel, de-a lungul istoriei sale.
Ovidiu Cornea
Foto: Wikipedia
