Sărbătorile de iarnă erau în satul de odinioară prilej de tradiții. Dintre acestea, foarte puține sunt cele care se mai păstrează și astăzi.
De exemplu, în dimineața de Anul Nou copiii umblau la urat, iar gazda îi servea cu bucate și îi recompensa cu bani. Iar în noaptea dintre ani oamenii își lăsau porțile deschise pentru ca norocul să le intre în case.
„Se credea că umblă norocul pe drum și că trebuie să fie deschisă poarta la curte și ușa de la casă ca să intre norocul. Un alt obicei în noaptea de Anul Nou era că se împușca anul vechi. Obiceiul era un fel de precursor al Revelionului de astăzi, se întâlneau tinerii separat de cei în vârstă și petreceau, iar la miezul nopții ieșeau afară și unii care aveau arme chiar trăgeau ca să împuște anul vechi”, a explicat etnologul Ioan Toșa.
Un alt obicei în satele românești era acela al calendarului de ceapă. Potrivit tradiției, țăranii aflau în acest fel cum va fi vremea în noul an.
„În noaptea de Anul Nou se făcea calendar de ceapă. Se luat 12 foi de ceapă, se punea o cantitate egală de sare pe fiecare și se punea undeva la geam. Fiecare foaie corespundea unei luni, de la ianuarie la decembrie. A doua zi dimineața în care foaie era mai multă apă, în acea lună se credea că va ploua. În funcție de calendarul acesta țăranii își organizau munca la câmp”, a precizat Ioan Toșa.
Unele tradiții culinare, de exemplu, se păstrează și astăzi. Se spune că este bine ca pe masa de Revelion să avem pește, struguri sau nuci.
sursă foto: pixabay.com
