Cum s-au transformat cartierele muncitorești ale Clujului în 25 de ani. Populația cu studii superioare s-a triplat

Transformare spectaculoasă în cele mai mari cartiere din municipiului Cluj-Napoca: Mănăștur și Mărăști. Peste o treime din locuitorii actuali ai celor două mari cartiere au studii superioare, față de 8%, cât reprezentau intelectualii în 1992.

La nivelul întregului oraș, ponderea persoanelor cu studii superioare s-a dublat față de anii ’90, arată sociologul clujean Norbert Petrovici. Chiar dacă cifrele colectate de acesta sunt raportate la cel mai recent recensământ, din 2011, ele sunt confirmate și de datele din prezent, susține specialistul. „S-a schimbat Clujul. Avem o singură cifră care ne spune acest lucru, oficială, cifra de școlarizare, câți oameni cu educație superioară există și avem o creștere spectaculoasă la Cluj. Dacă în 1992 oamenii care au absolvit o facultate erau 16%, acum cifra este spre 38%. Cartiere precum Mărăștiul și Mănășturul, care aveau în ’92 doar 8% oameni cu educație superioară, acum sunt la procente similare cu media din oraș. În cazul acestor cartiere avem o schimbare de compoziție fantastică”, susține Norbert Petrovici.

Sociologul a explicat, pentru EBS Radio, că schimbarea compoziției populației este o consecință a migrării unei părți a muncitorilor spre alte localități, corelată cu stabilirea în Cluj a foarte multor tineri: „Lucrul ăsta nu s-a întâmplat pentru că oamenii s-au dus să facă școli serale sau învățământ la distanță, ci din cauza faptului că unii au plecat, iar alții au venit. Folosesc explicit cuvântul <din cauză> pentru că avem și o dimensiune negativă, respectiv acești oameni sunt oameni care nu au putut să mai locuiască în Cluj. Și-au folosit apartamentele pe care le-au cumpărat inițial pentru a pleca. Le-au vândut și au plecat. Au plecat fie în județ, mulți dintre ei, fiind inițial imigranți din zona județeană și au avut această migrație înapoi, retro-migrație. Cealaltă chestiune este într-adevăr presiunea forței de muncă. Avem o expansiune foarte mare a oamenilor cu studii superioare, care lucrează în Cluj. Avem o dublare a numărului de oameni în diferitele tipuri de sectoare tehnologice”.

Domeniul IT spre exemplu și-a dublat în patru ani, între 2014-2017, numărul de angajați în Cluj, de la 9.000 la 18.000 de persoane. De asemenea, sectorul de procesare a operațiunilor de afaceri, care include servicii de outsourcing și corporate, a crescut de la 4.000 la 9.500 de joburi.

În paralel cu creșterea ponderii populației cu educație superioară în totalul locuitorilor din Cluj-Napoca, în ultimii ani a crescut exponențial și numărul de mașini din oraș.

Cartierele Mănăștur și Mărăști conduc clasamentul, cu peste 40.000 de autovehicule, conform datelor din raportul Pact pentru Mobilitate, realizat anul trecut de Centrul Cultural Clujean. Cifrele sunt bazate pe datele furnizate de Direcția Taxe și Impozite Locale a Primăriei, la nivelul anului 2017. Peste 131.000 de mașini erau înregistrate în evidențele Direcției, o medie de 322,5 mașini la 1.000 de locuitori, mult peste media națională, potrivit Raportului.

Aproape 90.000 de oameni locuiesc în Mănăștur, cel mai mare cartier al orașului. Acesta este urmat de Gheorgheni și Mărăști, cu peste 38.000 de locuitori fiecare.

Transformarea cartierului Mănăștur este simțită și de oamenii care locuiesc de decenii aici. „Când eram adoloscentă, făceam jogging din Mănăștur în Grigorescu, ceea ce nu mai pot să fac acum, din cauza noxelor. Pe de altă parte, cartierul este foarte avantajos, are cea mai bogată rețea de transport, în primul rând în 1987 s-a inaugurat linia de tramvai, care ducea muncitorimea în zona industrială. Cartierul are și multe piețe, acesta a fost, de altfel, tot timpul un avantaj”, spune Cecilia, care locuiește din anii 90 în Mănăștur.

„Acum sunt mai mulți studenți și tineri. S-a și construit mult… Eu am prins încă perioada când acolo unde este Pritaxul (pe strada Primăverii, în apropierea intersecției cu Grigore Alexandrescu, n.red.) nu era nici un bloc. Erau și muncitori, că erau deschise fabricile, dar acum toț

i s-au dus dincolo că aici nici măcar nu sunt plătiți pentru ceea ce fac ei”, spune un bărbat, care locuiește din 1976 în cartier.

„Mănășturul a evoluat și pentru că sunt mult mai mulți tineri. Se vede și ca civilizație cât de mult s-a schimbat, ținând cont că acum 15 ani în unele blocuri de pe strada Moldoveanu stăteau cai la parter și se tăia porcul între blocuri, ceea ce acum nu se mai întâmplă”, povestește Vasile, mănășturean din 1991.

Bărbatul confirmă migrația multor locuitori ai cartierului spre comunele învecinate: „Sunt foarte mulți muncitori care și-au lăsat copiii aici și au plecat spre Florești sau zone cum ar fi Chinteni, Popești, Corușu, Dezmir, Apahida”.

Sociologul Norbert Petrovici constată și că barurile cu specific muncitoresc s-au împuținat considerabil. „Mai întîi de toate ele au dispărut din centru. Cele mai multe baruri ca atare înregistrate în Cluj erau în <Groapă>, dar asta în 2000. Tocmai pentru că era ultimul val de migrație muncitoresc, acolo am avut și cel mai mare șomaj și am avut și ultrașii, celebrele galerii, dar nu numai ei, o întreagă cultură muncitorească”, spune Norbert Petrovici.

În Cluj-Napoca există încă domenii de activitate care concentrează un număr mare de muncitori: sectoare manufacturiere – 33.000 de oameni, auto – peste 33.000, comerț – 30.000, respectiv transporturi și logistică – peste 23.000 de persoane.

Ovidiu Cornea

Sursa foto: wikipedia.org