Clujul are cel mai mare număr de cafenele din țară, raportat la numărul de locuitori

În Cluj-Napoca există 427 de cafenele, de patru ori mai multe decât în urmă cu zece ani, ceea ce înseamnă o densitate de 1,3 la mia de locuitori.

Din acest punct de vedere, orașul se situează pe primul loc în România, fiind urmat de Timișoara, cu o densitate de 1 la mie, Iași, 0,56 la mie, și București, 0,50 la mie. Media națională este de 0.46 procente.

Datele au fost strânse de sociologul clujean Norbert Petrovici, într-un studiu pe tema evoluției cafenenelor din oraș în ultimii zece ani. Potrivit acestuia, localurile existente, în special în zona centrală a orașului, pot fi grupate în câteva categorii: „Din datele mele statistice am putut să reduc localurile din Cluj la patru categorii mari: cele cărora le-am putea spune studențești, gen Șto, Atelier, Janis, cele de tip cuisine, unde ai și cafea foarte bună, dar și mâncare, gen Baracca, Via, dar poate să fie și Bujole sau Cocotte, după aceea cafenele-terasă, Crush, Euphoria, Toulose, Klausen, unde poți să bei și o bere foarte bună sau specială. Mai sunt acele localuri care sunt ale celor două lumi, care se află în opoziție una cu alta. Din interviurile pe care le-am avut, își mai zic lumea bună și lumea faină. Lumea bună e lumea posh, în care te duci frumos îmbrăcat, ieși la o cină seara, într-un loc unde eventual asculți jazz, așa apăruse Diesel, unde se asculta jazz, dar și acum s-a păstrat acest specific de muzică ambientală în zonă. Lumea faină este lumea cafenelelor culturale”, a explicat Norbert Petrovici.

Obiceiuri de consum

Creșterea spectaculoasă a numărului de localuri din Cluj se datorează și ponderii mai mari pe care o au persoanele cu educație superioară în totalul populației, susține sociologul. „Compoziția socială a orașului Cluj s-a schimbat în mod simțitor. A apărut o nouă clasă de mijloc formată din specialiști și poziții manageriale pentru care consumul de cafea este integrat în ritualurile zilnice. Clujul nu este singular aici. Din contră, orașe precum București, Iașiul sau Timișoara au trecut prin schimbări similare”, explică sociologul în studiul său intitulat „Cafenelele clasei de mijloc”.

Localurile centrale sunt foarte adaptate persoanelor care lucrează în corporații și în spații de birouri, arată studiul. În același timp, muncitorii accesează foarte puțin cafenelele centrale. Un motiv este reprezentat de prețuri, dar, de asemenea, și de obiceiurile culturale, foarte diferite de cele ale corporatiștilor. În același timp, sociologul susține că numărul localurilor de cartier a scăzut simțitor.

Un amănunt interesant observat de sociologul clujean este că deși sunt multe cafenele, o mare parte au un design și un ambient asemănător: „Cincizeci de cafenele, majoritatea din centru, sunt opera a doar patru designeri”. Asta afectează, inevitabil, obiceiurile de consum ale clujenilor, susține Petrovici. „Oamenii au la dispoziție spații sinonimice, care seamănă între ele. Dacă ne uităm statistic și luăm consumatorii și îi întrebăm, ceea ce am și făcut noi, <dacă te duci în cafeneaua asta> – le-am pus în față o listă de 20 de cafenele – <spune-mi în care altele te mai duci> o să ai supriza că răspunsurile sunt super standard. Oamenii aleg anumite categorii de cafenele și le evită pe altele”, spune cercetătorul.

Familiaritatea este unul dintre criteriile care stau la baza alegerii unei cafenele, spun clujenii. „Îmi plac cafenelele care sunt mai vintage. Nu prea experimentez localuri noi sau mici, le prefer pe cele mari, mai cunoscute. Servirea contează foarte mult, ospătarii să fie atenți, să te vadă în primul rând când intri înăuntru”, spune Anita, economist. „Avem câteva localuri preferate, în funcție de zonă, prețuri și atmosferă. E ok și să diversifici și să încerci ceva nou, dar uneori simți nevoia să fii într-un loc familiar”, povestește Larisa, angajată la o companie specializată în achiziții. „Îmi doresc să nu mă bage în faliment cu o cafea și să fie drăguț, aerisit, să nu fie 15 mese una legată de cealaltă și să nu poți să ieși”, adaugă Ioana. „Să fie un spațiu relaxant în primul rând și îmi place foarte mult ideea în care mai nou îți oferă lângă cafea un pahar de apă”, spune Paul.

Cercetarea „Cafenelele clasei de mijloc” se bazează pe de o parte pe chestionare aplicate în cadrul unui studiu IRES și pe interviuri, respectiv pe datele disponibile la Registrul Comerțului.

Ovidiu Cornea

Sursa foto: Facebook/Primăria Cluj-Napoca