Doar 2% din străzile Clujului au nume de femei. Nici în ceea ce privește statuile nu stăm foarte bine

Din 1.224 de străzi din Cluj-Napoca, 500 poartă nume de bărbați și numai 20 au nume de femei. În cazul statuilor și busturilor, doar două sunt cu femei, din peste 40 câte există în oraș.

Istoricii spun că există personalități feminine care ar merita să fie onorate. FOTO: Cristina Năstasă, EBS Radio

Istoricii spun că denumirile vechi ale străzilor din Cluj-Napoca, până în epoca modernă, aveau la bază ocupațiile locuitorilor sau caracteristicile geografice ale zonei. Toate monumentele din Cluj sunt, într-un fel sau altul, reprezentări ale trecutului, spune directorul Muzeului de Artă din Cluj, Lucian Nastasă Kovacs.

„Din câte îmi aduc aminte, în ultimii 30 de ani nu au fost ridicate mai mult de două-trei monumente, fiecare cu un scop istoric precis, indiferent care e misiunea lui de tip naționalist sau nu. Este probabil o reminiscență din istorie, mă refer la cea modernă”, a declarat pentru EBS Radio Lucian Nastasă Kovacs.

De ce nu există mai multe statui și busturi cu femei? Explicația, spune directorul Muzeului Etnografic din Cluj-Napoca, Tudor Sălăgean, are legătură cu poziția femeii în societate care, până la 1900, nu era una foarte vizibilă. Totuși, asta nu înseamnă că nu au existat personalități feminine care ar merita să fie onorate.

„Mama regelui Matia, Elisabeta Silaghi, a fost una dintre marile susținătoare ale Clujul și-n momentul care a urmat imediat încoronării ca Rege al Ungariei, împreună cu fratele ei Mihail Silaghi, au acordat clujenilor foarte multe privilegii care au contribuit în mod absolut semnificativ la dezvoltarea acestui oraș. Au fost privilegii foarte rare, inclusiv o scutire completă de taxe și impozite pe trei ani deci era o raritate chiar și-n epoca respectivă”, spune Tudor Sălăgean.

Secolele nouăsprezece și douăzeci ne aduc în prim plan femei care au activat în meserii care până la acea vreme erau rezervate strict bărbaților, sau care au schimbat complet istoria României. Una dintre ele este Raluca Ripan, care va rămâne în istorie ca primul rector al unei universități clujene. Și, desigur, Regina Maria, amintește Tudor Sălăgean.

„Pentru Cluj, sigur că ar trebui să ne gândim probabil la o altă personalitate despre care s-a tot vorbit. Samaranda Brăescu, care este prima femeie parașutistă din istoria României, printre primele femei pilot. Ne putea gândi la Raluca Ripan, care a fost prima femeie rector a unei mari universități din România. Un rol important în Istoria României, în secolul al XX-lea, și cu legătură în acest oraș, îl are desigur Regina Maria”, a mai spus Sălăgean.

Istoria nu a fost făcută numai de bărbați

Chiar dacă Avram Iancu și Matia Corvin au fost personalități ardelene importante, istoria nu a fost făcută numai de bărbați. Femeile au avut și ele contribuții majore, dar adesea din umbră.

„Gândiți-vă că acest oraș, Cluj, mai central sau mai la periferie, are nume de străzi care nu au legătură cu spațiul respectiv. Vi se pare că noi chiar nu vom găsi cinci, zece nume de personalități feminine în istoria Clujului? Și apoi nici nu aș restrânge totul la nivelului Clujului pentru că este un important centru urban, dar care arondează și alte teritorii. Ca atare, hai să fim serioși că vom găsi dacă vrem”, a mai declarat pentru EBS Radio, Tudor Sălăgean.

Printre puținele personalități feminine care dau nume străzilor se numără Ecaterina Teodoroiu, Ecaterina Varga, Luminița Mișan, Rodica Cristurean, Ana Aslan, Ana Ipătescu și Carmen Sylva, care este pseudonimul literar al Reginei Elisabeta a României.

Cristina Năstasă