Registre din secolul trecut cu recensământul clujenilor, pașapoarte ale meseriașilor clujeni din secolul XIX, dar și primele cărți de identitate de după Unirea din 1918. Sunt câteva din cele mai spectaculoase documente prezentate în expoziția „Evoluția stării civile și a evidenței populației în Ardeal”.
Buletinul cu amprentă
Amprenta digitală, folosită în prezent la parolarea telefoanelor, era utilizată, în anii ’40, și în documentele oficiale. Aceste Acte erau folosite de anumite categorii de angajați, care făceau drumuri frecvente între România și Ungaria și care, astfel, puteau fi identificați mult mai ușor.
„Este un buletin eliberat de Autoritatea de Evidența Populației din Alba-Iulia din 1943. Are o ramă metalică cu o serie și un cod, este plastificat, conține inclusiv codul numeric personal, îi zicea Cifru personal, nu are decât o singură foaie, față-verso. Pe față sunt datele de identificare, numele de familie, numele de botez, data nașterii, unde este născut omul, localitatea și județul. Pe verso avem o amprentă, cu arătătorul mâinii stângi, cu mențiunea că au fost plătite impozitele”, povestește colecționarul Valentin Manache, posesorul ineditului exponat.
El spune că buletinul cu amprentă este un document rar. „Presupun că a fost făcut special pentru CFR-iști. Acesta i-a aparținut unui fost CFR-ist. Posibil să fi fost o relație între România și România ocupată să nu tot scoată buletinul din buzunar să se uzeze, a fost făcut special pentru ei”, mai spune colecționarul.
În cadrul expoziției poate fi văzut și un buletin din 1919, primul an după Unirea de la 1 Decembrie 1918. Documentul, care aparține unui cetățean din Oradea Mare, este bilingv, în română și maghiară. De asemenea, pot fi văzute și buletine cu două fotografii, dar și acte de identitate temporare, cu valabilitate de 6 luni sau un an, care în mod normal erau distruse ulterior.
Precursoarele pașapoartelor
La fel cum studenții sau meseriașii de astăzi pleacă la studii sau la muncă în străinătate, meșteșugarii secolului XX făceau drumuri frecvente în Europa. Copiile unor scrisori de liberă trecere din secolele XV, XVI, precursoare ale pașapoartelor de astăzi, dar și documente originale din secolul XIX sunt prezentate în cadrul expoziției. Aceste acte îi scuteau pe posesori de cheltuieli suplimentare, explică arhivista Livia Ardelean, de la Serviciul Județean Cluj al Arhivelor Naționale.
„Fără un astfel de pașaport, la modul în care era organizată Europa în Evul Mediu, orice om care circula dintr-o parte în alta era supus la taxe, impozite și vămi numeroase. Un astfel de pașaport te scutea de la plata taxelor și impozitelor la vămi. De aici până la Oradea puteau fi nouă-zece vămi, erau vămi de stat, vămi de oraș, vămi de nobili, iar un astfel de pașaport te scutea de la plata taxelor și impozitelor”, spune Livia Ardelean.
Este expus și un document de călătorie care a aparținut unei calfe de croitor, emis în Ungaria. Posesorul acestuia, Joseph Lischenstein, născut la Cluj, era descris amănunțit: înalt, blond, ochi maro, nas mare, și cu atestarea vizitei sale la Maerburg, Graz.
Cele mai vechi pașapoarte, de această dată prezentate ca fotocopii, datează încă de la începutul secolului XVI. Astfel, în 1509, voievodul Transilvaniei, Petru de Bozyn, îi cere și poruncește magistratului orașului Sibiu, în numele regelui, să respecte scrisoarea de călătorie emisă pe numele lui Emeric Czobor, care a fost trimis de regele Ungariei la domnii Moldovei și Țării Românești.
Un alt document inedit este un fragment din Recensământul populației din Cluj făcut în 1920, care prezintă evidența populației din zona centrală, unde trăiau aproximativ 5.000 de locuitori.
Expoziția ,Evoluția stării civile și a evidenței populației în Ardeal” este deschisă până vineri la sediul Bibliotecii Județene „Octavian Goga” din cartierul Mărăști.
Ovidiu Cornea
Materialul care a fost difuzat la EBS Radio
