Împărăteasa Sissi, una dintre primele „dive universale”, ascunsă de șapte decenii de ochii clujenilor

Bustul împărătesei Sissi este depozitat de zeci de ani la Muzeul de Artă din Cluj, departe de locul de pe Cetățuie, unde a fost amplasat în urmă cu mai bine de 100 de ani.

Bustul este realizat din bronz, iar soclul din marmură.

Clujenii i-au dedicat împărătesei austro-ungare Sissi o stradă, un pod peste Someș și o alee de promenadă pe Cetățuie, unde i-au amplasat și bustul. După un timp, statuia a dispărut și a ajuns ulterior, în urmă cu aproximativ 70 de ani, în depozitul Muzeului de Artă din Cluj, unde se află și acum. „Eu de aici nu voi da acest bust pentru că este cel original, în marmură, și, la felul cum România, mă refer la cei care sunt la cârma diverselor instituții, la felul cum se îngrijesc ei de monumente eu nu sunt tentat să încredințez nimănui nici sub formă de împrumut asemenea bust”, a declarat Lucian Năstasă Kovacs, directorul Muzeului de Artă din Cluj.

Bustul se află acum într-un depozit al Muzeului de Artă din Cluj.

El sugerează amplasarea pe Cetățuie a unei copii a statuii. Această variantă este susținută și de directorul Zilelor Culturale Maghiare, Gergely Balasz, care a avut o inițiativă de reamplasare a statuii, în urmă cu câțiva ani. „Regina Elisabeta, personajul ei istoric, reprezintă o legătură între națiile din Europa Centrală: Austria, Ungaria, România. Este o statuie foarte frumoasă, eu cred că nu e important să fie pus orginalul, putem pune o copie din piatră artificială, asta se face în foarte multe părți ale lumii”, a spus Gergely Balasz.

„Una dintre primele dive universale”

Împărăteasa Sissi impresiona prin frumusețe, ignorarea etichetei imperiale și tragismul existenței, potrivit istoricului clujean Lukacs Jozsef. „Era bavareză din naștere, era soția împăratului Austriei, care totodată era și rege al Ungariei, rege al Poloniei, rege al Croației. Dar, în afară de aceste aspecte trebuie să ne gândim la această împărăteasă ca la una dintre primele dive universale. Ea a știut să uzeze de frumusețea ei. Să observăm un alt detaliu al comportamentului ei. Despre Sissi s-au păstrat doar tablouri și fotografii din tinerețe, deci a avut grijă nu lase urme ale bătrâneții. Făcea frondă la adresa etichetei de la curte. Sissi se simțea mai bine în afara curții imperiale, călătorea extraordinar de mult”, povestește istoricul.

El susține că, după moartea ei, clujenii au amenajat în cinstea sa un pod, o alee de promenadă și chiar un parc, în actuala Piață Ștefan cel Mare. „Statuia ei, prezența ei, ar marca încă o dată apartenența noastră la spațiul central european. Dacă acum mergeți la Viena și vizitați Schonbrunn si Hofburg o să vedeți că figura centrală a expozițiilor este Sissi: afișe, obiecte, suveniruri și nu numai. Sunt portretele Elisabetei, poveștile sunt despre Sissi”, mai spune Lukacs Jozsef.

Steagul poate fi admirat până la sfârșitul lunii la Muzeul de Istorie a Transilvaniei.

Clujenii curioși să vadă o reprezentare din epocă a figurii împărătesei Sissi la Cluj pot admira steagul expus până la finalul lunii la Muzeul de Istorie a Transilvaniei. „Steagul prezintă o imagine foarte sobră a împărătesei Sissi. Acesta a fost realizat de Societatea Carpatină din Cluj, care urma să folosească imaginea împărătesei ca blazon al societății”, susține Melinda Mitu, muzeograf la Muzeul de Istorie.

Născută în Bavaria, Sissi și-a găsit sfârșitul, în urma unui asasinat, în 10 septembrie 1898. Renumită pentru frumusețe și non-conformismul atipic pentru o figură regală, Sisi a devenit subiect de filme sau creații muzicale.

Text și foto: Ovidiu Cornea