Interviurile EBS | Călin Hințea, decanul facultății de Științe Politice: Impactul financiar al UBB în comunitatea clujeană ajunge anual la 600-700 de milioane de euro

Decanul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul UBB Cluj, Călin Hințea, a vorbit despre importanța universităților în viața socială, culturală și economică a orașului. El spune că impactul financiar al universităților este mare, în condițiile în care numai UBB aduce în oraș 600-700 de milioane de euro anual.

Călin Hințea spune că la nivel național se constată o scădere a numărului de tineri care ajung la facultate, dar că orașul nostru nu este afectat. „Centrul nostru universitar are încă o poziționare destul de bună, datorită percepției referitoare la calitatea educației în universitățile clujene, dar ne plasăm într-un mediu foarte complicat, pentru că la nivel național putem vedea clar o scădere a numărului de tineri care ajung în acest moment la accesul la facultate. Mai mult de atât, vedem o parte din ei care nu trec de pragul Bacalaureatului, avem o nouă categorie care nu mai sunt interesați să se prezinte la Bacalaureat, pe care n-o prea măsurăm, dar este importantă, și acest context va aduce provocări serioase universităților în viitor. De asemenea, avem un trend destul de important de plecare către alte universități din străinătate a tinerilor. Clujul încă nu este foarte afectat de acest trend de descreștere. (…) Clujul trebuie să-și păstreze foarte activ această zonă universitară. Dacă această zonă universitară începe să sufere, orașul va începe să sufere și el”, a spus Călin Hintea în interviul acordat lui Ovidiu Cornea la EBS Radio.

Profesorul de la UBB a vorbit și despre un studiu făcut de un doctorand care a arătat impactul financiar al universităților asupra orașului. „La un prim palier, puteți să vă gândiți la banii, resursele financiare care vin datorită universităților în comunitate. O analiză recentă făcută de un doctorand al nostru a arătat că doar UBB-ul, la nivel de bani pe care îi aduce în comunitate pe mai multe paliere, se plasează undeva în jur de 600-700 de milioane de euro anual. Dacă luați în considerare și celelalte universități vă puteți face o idee despre impactul financiar direct al universităților în comunitate. Putem lua banii pe care îi cheltuiesc studenții aici, banii pe care îi cheltuiesc aparținătorii, organizarea de evenimente culturale, salariile plătite către profesori, ș.a.m.d. Sunt mai multe variabile directe și indirecte pe care le-a măsurat și care arată acest impact, incredibil la o primă vedere, dar dacă ne gândim un pic mai mult sau vă uitați la bugetele universităților o să vedeți că nu e chiar așa o surpriză. Al doilea palier este cel legat de faptul că se construiește un tip de profil specific, și acesta e cel mai important palier. Adică e un mediu propice pentru evenimente culturale de un anumit tip, cum este TIFF de exemplu, care este legat și de mediul în care se dezvoltă, genul acesta de mediu care stimulează anumite evenimente culturale, stimulează un anumit tip de economie, pentru că ai acces la resursă umană educată și un fel de mediu în care comunitatea începe să se dezvolte în mai multe zone. Deci, nu este o singură zonă care definește dezvoltarea strategică a Clujului, ci se dezvoltă în foarte multe zone, sunt oameni cu idei, oameni cu inițiativă, nivel antreprenorial mare și de aici o dinamică sau o vitalitate a comunității care e esențială. Dacă astăzi nu ai o comunitate care are vitalitate e un pericol foarte mare, ajungem la ceea ce numesc eu comunități depresive”, a mai spus Călin Hințea.

Clujul a intrat în zona economiei bazată pe cunoaștere

Decanul FSPAC este coordonatorul strategiei de dezvoltare a Clujului în perioada 2014-2020. El a vorbit în interviul acordat EBS Radio și despre această strategie, care a urmărit transformarea profilului orașului dintr-unul industrial spre unul bazat pe servicii și pe cunoaștere. „Din datele noastre, în 2018 Clujul a intrat în această zonă a economiei bazată pe cunoaștere. O parte semnificativă a profitului economiei locale provine din această zonă. (…) Peste 51% din profitul local vine din zona aceasta, a economiei bazată pe cunoaștere”, susține Călin Hințea.

„E un avantaj foarte mare din mai multe puncte de vedere. Odată ai surse diferite și foarte diversificate de dezvoltare economică. Nu ai un operator imens, manufacturier, care ține în spate comunitatea și care dacă pleacă se întâmplă ce se întâmplă. (…) Deci, avem o economie diversificată, în al doilea rând avem o economie care furnizează salarii peste media națională și avem o economie legată cu avantajul nostru competitiv major: universitățile”, a mai spus Călin Hințea.

Ascultă aici interviul integral difuzat la EBS Radio: