Anul acesta s-a deschis prima Bancă de Alimente din Cluj. Prin intermediul ei, sute de oameni primesc gratuit mâncare salvată din supermarketuri sau de la asociațiile de producători din zonă.
Coordonatorii programului își propun ca până la finalul anului viitor cantitatea colectată să ajungă la 17 tone, iar numărul beneficiarilor, care provin de la 11 ONG-uri partenere, să crească, spune unul dintre coordonatori, Camelia Gui.
„Încep să ne sune mai mulți oameni care sunt dispuși să ne dea alimente salvate în regim ad-hoc, deci nu recurent, pur și simplu când au, ne sună. Noi avem un model de proces de predare-primire și de contracte de parteneriat, ne folosim de acelea ca să facem trasabilitatea corect și complet și, având autorizări și pe spațiu și pe dubiță, lucrurile devin din ce în ce mai ușoare. Dar ar fi mai simplu și mai stabil să existe parteneri constanți, ca să putem să monitorizăm și să ajutăm la reducerea acelei risipe și să o și dăm beneficiarilor finali”, spune Cami Gui, unul dintre coordonatorii programului.
Donația către Banca de alimente este doar una dintre modurile în care se poate combate risipa alimentară la nivel de supermarketuri sau asociații de producători.
O altă modalitate, la care pot apela și clujenii obișnuiți este congelarea unor alimente, cum ar fi de exemplu pâinea.
„Frigul poate să păstreze prospețimea pâinii. Adică, în prima zi când ai mâncat-o e proaspăt coaptă, dar asta nu înseamnnă că punând-o în congelator se pierde prospețimea. În momentul în care vrei să o refolosești găsești acolo poate nu 100%, dar 80% din prospețime încă a rămas”, spune Mihaela Bilic, medic nutriționist.
La fel se pot congela și alimente gătite pe care, eventual, nu vreți să le mâncați mai multe zile la rând.
România se află pe locul 9 în Europa în topul irosirii produselor alimentare. Cantitatea de mâncare pe care o aruncă românii într-un an ar putea hrăni populația orașului Cluj-Napoca timp de 20 de ani.
Alexandra Ogruțan
Sursa foto: pixabay.com
