Cu toate că percepția clujenilor este că trăim într-un oraș foarte aglomerat, cifrele nu sunt chiar atât de înspăimântătoare. Într-o zi de maximă intensitate, numărul oamenilor prezenți este de cel mult 400.000, incluzând aici și persoanele sosite din zona metropolitană, studenții, respectiv populația aflată în tranzit.
Acest lucru este susținut un sociolog clujean, care a comparat datele recensămintelor din oraș cu cele disponibile la Evidența Populației, respectiv cu numărul de locuințe construite după 1990 în Cluj-Napoca.
Conform sociologului Norbert Petrovici, conferențiar universitar, Clujul celor un milion de locuitori este, însă, un orizont.
„De 28 de ani, Clujul, ca număr de oameni, este stabil. În Cluj sunt 324.000 de oameni, constant. Maximalul e 400.000 de oameni, în cel mai rău caz, în care toată lumea este în oraș, nu sunt oameni plecați. Ar trebui, având în vedere ratele de fertilitate și de mortalitate să avem în următorii 10 de ani încă 50.000 de oameni, care este echivalentul unui cartier ca Mărăștiului și, în acest moment, un pic mai mult decât este populația Floreștiului”, a declarat Norbert Petrovici pentru EBS Radio.
Din 1990 încoace, în Cluj-Napoca s-au construit doar 25.000 de locuințe, explică sociologul.
„Cea mai mare cifră s-a înregistrat în 2017, 3.500 de locuințe. Media a fost de 850 de locuințe construite pe an. Acest lucru ne arată că, de fapt, nu a avut loc o creștere reală, 25.000 de locuințe e mai puțin decât Grigorescu, în condițiile în care numărul persoanelor care stau într-o locuință a scăzut. Toată expansiunea s-a produs pe Florești, Baciu și acum Cojocna, Aphida”, a mai spus Norbert Petrovici.
Dinamismul Clujului se datorează zonei metropolitane
Sociologul continuă și spune că „mitologia” ajută, totuși, orașul să crescă.
„Există o anumită mitologie că suntem mulți în Cluj. E adevărat, și această mitologie ajută orașul să crească. Dar în același timp ne poate spune că dacă ar fi 500.000 de oameni aceștia ar trebui să stea în același număr de locuințe pe care le aveam când s-a terminat perioada socialisă plus încă 25.000 de locuințe, cu totul. Dacă ar fi 500.000 de oameni ar trebui să locuim câte 4-5 oameni într-un apartament, ceea ce nu se întâmplă, adică există apartamente, dar, în medie, nu și majoritatea locuințelor construite în ultimii 10 ani, sunt preponderent cu o cameră și o proporție mai mică, cu două camere”, a mai explicat Norbert Petrovici.
Potrivit sociologului, datele furnizate de Direcția de Evidența Persoanelor corespund cu datele strânse la recensămintele populației, spre deosebire de alte orașe, unde diferențele între cele două tipuri de date este mult mai mare.
Dinamismul în creștere al orașului, inclusiv cel al forței de muncă angajate, se datorează în consecință zonei metropolitane, care numără câteva zeci de mii de persoane, susține Norbert Petrovici.
Conform acestuia, numărul locuitorilor din zona metropolitană se apropie de 100.000 de oameni, chiar dacă, în acest caz, între datele de la recensăminte și cele furnizate de Serviciile de Evidență a Persoanelor pot exista diferențe.
Potrivit ultimului Recensământ al populației, din anul 2011, la Cluj-Napoca trăiau peste 324.000 de oameni și este al doilea cel mai populat oraș din România. Tot aici, potrivit autorităților, sunt înmatriculate nu mai puțin de 150.000 de mașini, la care se adaugă alte aproximativ 40.000 luate în leasing sau înmatriculate în alte județe.
Ovidiu Cornea
