Ziua Mondială a Artei – 𝕎𝕠𝕣𝕝𝕕 𝔸𝕣𝕥 𝔻𝕒𝕪 – a fost aleasă în memoria pictorului, sculptorului, arhitectului, inventatorului şi umanistului italian Leonardo da Vinci, considerat simbolul liberei exprimări și un vizionar în domeniul artelor. Arta se prezintă în nenumărate forme, însă în Grecia antică au fost stabilite, pentru prima oară în Grecia antică, cele mai importante: arhitectura, pictura, sculptura, muzica, literatura şi dansul. Acestora li s-a adăugat, în 1911, cinematografia.
Data de 15 aprilie a fost aleasă în memoria pictorului, sculptorului, arhitectului, inventatorului şi umanistului italian Leonardo da Vinci (15 aprilie 1452 – 2 mai 1519), considerat un simbol al liberei exprimări, un vizionar în lumea artelor. Acesta susţinea că: “În viaţă, frumuseţea dispare. În artă, nu”.
Ziua mondială a Artei a apărut la iniţiativa Asociaţiei Internaţionale a Artei (International Association of Art) și a fost sărbătorită pentru prima dată în anul 2012 “ca un tribut adus tuturor artiștilor și operelor acestora”, recunoscând, totodată, contribuţia artiştilor la îmbogăţirea culturii şi spiritualităţii universale.
În Grecia antică, arhitectura, pictura, sculptura, muzica, literatura și dansul au fost primele domenii artistice precizate, iar în 1911 acestora li s-a adăugat cinematografia, considerată cea de-a șaptea artă.
În baza de date Bunuri Mobile Clasate în Patrimoniul Cultural Național se regăsesc numeroase opere de artă clasate în tezaur și în fond, după cum precizează Institutul Naţional al Patrimoniului din cadrul Ministerului Culturii.
“Biblioteca Digitală a Publicațiilor Culturale include în rafturile sale virtuale peste 100 de publicații care au integrat articole despre domeniul artei. Tot aici puteți descoperi și cataloage de artă”, mai precizează sursa citată.
*** Cina cea de taină (La Ultima Cena) este o pictură murală a lui Leonardo da Vinci, realizată în tempera şi ulei între 1495 şi 1498. Se găseşte în fosta sală de mese a bisericii dominicane Santa Maria delle Grazie din Milano.***
Un ilustru artist al Renaşterii, Leonardo da Vinci a fost un spirit universalist (pictor, sculptor, arhitect, inginer, inventator, anatomist, geolog, cartograf, botanist și scriitor) al cărui viziune asupra lumii se bazează pe logică. Adesea este considerat cel mai de seamă geniu din întreaga istorie a omenirii.
Leonardo da Vinci a fost atras şi de domeniul muzicii, acesta gândind o violă organistă, pe care a dezvoltat-o şi retuşat-o, ideea fiind preluată şi de alţi inventatori care se inspiră din această invenţie a lui da Vinci.
“Și clavi-viola a intrigat mințile muzicienilor care au încercat de asemenea sa pătrundă conceptul ei și reproducă acest instrument muzical. O altă învenție a fost un mecanism menit să facă tobele să cânte singure, intenție ce se adaugă elementelor ce îl fac pe Leonardo Da Vinci și își merite din plin admirația”, potrivit muzicalitati.wordpress.com/.
De asemenea, da Vinci a inventat un mecanism menit sa facă tobele sa cânte singure, iar cu ajutorul unui clopot, da Vinci a realizat studii legate de acustică şi tonalităţi.
