De la Dragobete la Mărţişor, zilele curg într-un freamăt continuu menit să prelungească sărbătoarea dragostei până după 8 Martie, iar elementul care încununează debutul primăverii este mărţişorul. Acest simbol al purităţii şi forţei deopotrivă va putea fi admirat în cadrul unei expoziţii ce se va desfăşura la Muzeul Etnografic al Transilvaniei în perioada 20 februarie – 15 martie 2026.
Mărțișorul, unul dintre cele mai populare obiceiuri românești, este o sărbătoare tradițională, născută din credințele și obiceiurile agrare ale strămoșilor noștri, ea marcând renașterea naturii și intrarea în noul an agricol.
Sărbătoarea Dragobetelui este şi ea legată de trezirea naturii, de „nunta” păsărilor și de debutul ciclurilor afective și comunitare, Dragobetele nu este o sărbătoare separată, ci o variantă locală a aceluiași imaginar al reînnoirii, din care s-au născut și practicile mărțișorului.
Pentru onora ambele sărbători româneşti, Muzeul Etnografic al Transilvaniei prezintă o selecție reprezentativă din Colecţia Ingeborg Marta Bogdan, cea mai vastă colecţie de mărţişoare din România aflată în patrimoniul Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Constituită de-a lungul a peste șase decenii, colecția cuprinde câteva mii de piese, multe dintre ele unicat, organizate tematic chiar de către colecționară.
“Mărțișoarele sunt prezentate într-un sistem expozițional atent conceput, piesele fiind cusute pe cartoane și montate în rame de lemn, într-o formulă vizuală care permite o lectură clară, coerentă și neobositoare a diversității tipologice și simbolice”, transmite Consiliul Judeţean, instituţia în subordinea căreia funcţionează muzeul.
Program de vizitare a expoziţiei “De la Dragobete la Mărţişor”:
- în perioada 20 februarie – 15 martie 2026, de miercuri până duminică.
- în intervalul orar 10:00 – 18:00
- sediul Muzeului Etnografic al Transilvaniei.
**** Mărţişorul a fost înscris, în anul 2017, în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, după o candidatură comună a României, Bulgariei, Macedoniei și Republicii Moldova.
Mărţişorul arhaic era alcătuit dintr-un șnur răsucit, inițial alb și negru, apoi alb și roșu, care se purta la mână sau la gât pentru a fi ferit de rău şi boală. Cu timpul, la şnur s-a ataşat o monedă din aur sau argint, asociată simbolic cu soarele, lumina și prosperitatea. “Astfel, mărțișorul a devenit un semn al reînnoirii ciclice a vieții, al fertilității și al bunăstării familiale. (…) De la obiect cu funcție protectoare, mărțișorul s-a transformat treptat într-un mic obiect decorativ, purtător de mesaje afective, simbolice și identitare, capabil să integreze teme și imagini ale lumii contemporane fără a-și pierde sensurile esențiale”, au mai arătat organizatorii expoziţiei.
