Drumul către succes şi către statutul de miliardară a fost unul lung pentru Taylor Swift, superstarul pop evoluând nu doar în ceea ce priveşte ritmul şi muzica pieselor. Cântăreaţa a cunoscut şi o evoluţie a dialectului ei, spun specialiștii în vorbire, citaţi de CNN. Doi cercetători de la Universitatea din Minnesota, Miski Mohamed și Matthew Winn, au subliniat în studiul lor, publicat în „The Journal of the Acoustical Society of America”, că locul, profesia și obiectivele profesionale influenţează dialectul unei persoane chiar şi mai târziu în viață.
Născută în Pennsylvania în 1989, Taylor Swift s-a mutat în Tennessee la vârsta de 13 ani pentru a atrage atenția caselor de discuri country din Nashville. Acolo, a găsit succesul ca tânără artistă country, lansându-și albumul de succes country pop „Fearless” în 2008.
O tranziție către o piesă pop mai mainstream a devenit evidentă odată cu lansarea albumului ei din 2012, „Red”, cu single-ul principal „We Are Never Ever Getting Back Together”.
În 2014, Swift s-a mutat la New York și a lansat cel de-al cincilea album de studio, intitulat „1989”, pe care l-a descris ca fiind primul ei „album pop oficial”. Acesta a inclus hiturile „Bad Blood”, „Blank Space” și „Shake It Off”. Cel de-al șaptelea album de studio, „Lover”, care a fost în special pop, a fost realizat la New York în 2019.
Cercetătorii au analizat schimbările accentului lui Swift între 2008 și 2019, extrăgând înregistrări, respectiv interviuri de pe YouTube și din alte surse online.
“Un total de 45 de minute, 24 de minute și 37 de minute de înregistrări audio ale vorbirii au fost analizate pentru fiecare dintre perioadele în care Swift a trăit în Nashville, Philadelphia și, respectiv, New York. Cercetătorii au efectuat apoi măsurători acustice pentru „sute și sute de vocale pe care Taylor le-a rostit în timpul acestor interviuri”, a declarat, pentru CNN, Matthew Winn, coautor al studiului și specialist în comunicarea vorbirii.
După ce au comparat măsurătorile acustice din diferitele epoci ale lui Swift, cercetătorii au observat semne ale unor schimbări în modul în care își pronunța vocalele „care erau în concordanță cu indicii vorbirii unui dialect sudic în Nashville și apoi a pierderii acelor trăsături când s-a întors la Philadelphia”, a spus Winn.
Cercetătorii au analizat până şi traiectoria mișcării limbii sale la articularea unor sunete, precum şi tonul vocii. Astfel, s-a descoperit că tonul vocii lui Swift a fost, de asemenea, „semnificativ mai jos” în timpul perioadei sale la New York. Potrivit studiului, un ton al vocii mai jos este adesea folosit de vorbitori pentru a semnala încredere și autoritate pe subiecte importante.
„Este bine să continuăm să găsim dovezi care să ateste acest lucru — că o persoană, pe măsură ce trece prin vârsta adultă, găsește în continuare motive pentru a-și schimba vocea pentru a se integra în comunitatea sa”, a spus Winn.
**** Fanii „discută despre asta de zeci de ani”, a declarat pentru CNN scriitoarea Elly McCausland, profesoară de literatură engleză la Universitatea din Ghent, Belgia, care a organizat chiar un curs denumit „Literatură: versiunea lui Taylor”.
