Noi cercetări sugerează că muzica clasică poate avea o influență calmantă asupra ritmului cardiac fetal, iar acest lucru oferă beneficii în dezvoltarea copilului nenăscut, susţin cercetătorii mexicani care au studiat variabilitatea ritmului cardiac fetal. „Părinții care pun muzică liniștitoare pot stimula și pot fi benefice pentru sistemul autonom fetal”, a declarat autorul Eric Alonso Abarca-Castro.
Echipa de studiu a implicat cercetători de la Universitatea Autonomă a Statului Mexic, Universitatea Autonomă Metropolitană, Spitalul General Nicolás San Juan și Institutul Național de Cardiologie Ignacio Chávez. „Rezultatele noastre sugerează că aceste modificări ale dinamicii ritmului cardiac fetal apar instantaneu, în fluctuații pe termen scurt, așa că părinții ar putea lua în considerare expunerea fetușilor lor la muzică liniștită”, a spus cercetătorul Eric Alonso Abarca-Castro, citată de site-ul interestingengineering.com/.
Măsurătorile tradiționale ale ritmului cardiac calculează o medie pe mai multe bătăi de inimă, oferind o idee generală despre activitatea inimii. Totuși, variabilitatea ritmului cardiac (VRC) oferă o perspectivă mai nuanțată prin măsurarea micilor variații de timp dintre fiecare bătaie a inimii. Această măsurătoare a VRC este deosebit de valoroasă, deoarece oferă informații despre dezvoltarea sistemului nervos autonom fetal.
Un grad mai mare de variabilitate a ritmului cardiac fetal este în general considerat un semn pozitiv, indicând o maturizare sănătoasă a acestui sistem crucial.
Studiul a inclus 36 de femei însărcinate care au ascultat două piese de muzică clasică: „Lebăda” de Camille Saint-Saëns și „Arpa de Oro” de Abundio Martínez.
Această analiză le-a permis cercetătorilor să observe modificări subtile ale ritmului cardiac fetal, care ar putea indica modul în care muzica afectează sistemul nervos în curs de dezvoltare al bebelușului.
„Per total, am descoperit că expunerea la muzică a dus la modele de ritm cardiac fetal mai stabile și mai previzibile. Speculăm că acest efect momentan ar putea stimula dezvoltarea sistemului nervos autonom fetal”, a declarant şi Claudia Lerma, una dintre autoarele studiului.
Dincolo de impactul general al muzicii, cercetătorii au comparat și modul în care cele două piese clasice specifice au afectat ritmul cardiac fetal. În mod surprinzător, melodia chitarei mexicane s-a dovedit a fi mai eficientă.
„Când am pus în contrast «Lebăda» cu «Arpa de Oro», am observat niște diferențe semnificative. În special a doua piesă pare să aibă un impact mai puternic asupra unor măsurători, indicând faptul că a produs modele de ritm cardiac mai previzibile și mai regulate. Factori precum caracteristicile ritmice, structura melodică sau familiaritatea culturală pot fi legați de această diferențiere”, a adăugat Abarca-Castro.
Aşadar, cercetătorii sugerează că ascultarea muzicii liniștitoare, în special a muzicii clasice, ar putea fi o modalitate simplă, dar puternică, de a promova dezvoltarea sănătoasă a fătului.
Echipa de cercetare intenționează să continue explorarea acestei legături dintre muzică și dezvoltarea fetală, investigând diferite genuri și stiluri muzicale.
