Cluj-Napoca, Florești și Apahida au cunoscut cea mai mare dezvoltare imobiliară din zona metropolitană în ultimii 20 de ani, arată un studiu realizat de un grup de cercetători de la UBB.
Un grup de cercetători din cadrul Facultății de Geografie a Universității Babeș-Bolyai au realizat un studiu inovator privind modul în care s-a dezvoltat zona metropolitană a orașului Cluj-Napoca din 2000 până în prezent, utilizând imagini obținute prin sateliți.
Dinamica accentuată a piețelor imobiliare din ultimele două decenii a determinat ca o mare parte a teritoriilor din imediata vecinătate a marilor centre urbane să își schimbe categoria de utilizare a terenului, într-un ritm accelerat, au arătat aceștia.
„De cele mai multe ori, utilizarea terenului se modifică în funcție de cerințele pieței, terenurile predominant agricole fiind ocupate de construcții cu funcții rezidențiale sau industriale. Identificarea acestor schimbări este o sarcină dificilă datorită eterogenității bazelor de date spațiale care provin din diferite proiecte de dezvoltare imobiliară, astfel încât determinarea și implementarea de noi metode de evaluare si monitorizare a schimbărilor modului de acoperire, respectiv utilizare a terenurilor sunt în prezent extrem de necesare”, au arătat cercetătorii UBB, care pentru această lucrare au folosit o abordare metodologică inovatoare, bazată pe indici spectrali, urmărind cartarea rapidă a zonelor construite pe baza imaginilor satelitare Landsat-5, Landsat-7 și Landsat-8.
Bazat pe analiza integrată a indicilor de teledetecție, a zonelor construite pentru anii 2000, 2005, 2010, 2013, 2016 și 2019 a fost identificată o dinamică puternică în ceea ce privește creșterea suprafețelor construite, atât pentru ani consecutivi, cât și pe întreaga perioadă de analiză, au mai arătat cercetătorii.
Astfel, analiza datelor cantitative obținute din exploatarea bazelor de date digitale, evidențiază o dinamică foarte mare a teritoriului construit aferent comunelor Florești și Apahida. Această dinamică poate fi explicată prin amplasarea celor două unități teritoriale pe axa de dezvoltare est-vest a orașului Cluj-Napoca, axă dictată de morfologia locului care constituie coridorul râului Someșul Mic.
Pentru municipiul Cluj-Napoca, au arătat cercetătorii de la Facultatea de Geografie a UBB, se poate observa aceeași dinamică accentuată, realizându-se o creștere a suprafețelor construite de la 11,13% în 2000 la 20,07% în 2019, ceea ce reprezintă aproape o dublare a suprafețelor construite în perioada analizată.
Analiza privind dezvoltarea imobiliară a zonei metropolitane pe o perioadă de 20 de ani a fost publicată de cercetărorii UBB în jurnalul academic Applied Sciences.
Mai multe detalii puteți afla aici.
