Florin Dumitru, istoric și artist plastic, autorul proiectului „Povești din lut”, creează case din ceramică în miniatură care vor să readucă în atenția publicului, într-un mod cât mai fidel, satul tradițional românesc.
Căsuțele vin și cu povești
Florin Dumitru creează astfel de căsuțe de 9 ani, de când a decis că frumusețea caselor vechi trebuie readusă în atenția oamenilor. „Și am început să le micșorez, să le micșorez, până când au ajuns undeva sub 10 centimetri ca dimensiuni maxime, replici după case vechi din țara aceasta. Sunt două mari categorii de căsuțe pe care le facem: căsuțe inspirate din arhitectura veche a satului românesc, care cuprinde căsuțe din Moldova, Transilvania, din Apuseni, din Banat, din sud, din Oltenia sau din Dobrogea, de exemplu, și o altă categorie mare: căsuțe inspirate de case vechi din orașele săsești din Transilvania. Se pot configura sub formă de mici străduțe sau cartiere sau adevărate orașe, dacă sunt asamblate”, spune creatorul micilor căsuțe.
Drumul spre realizarea unei căsuțe
Drumul începe întotdeauna cu o documentare temeinică despre istoria unei case, povestea ei, planul arhitectural, apoi începe faza a doua: a realiza propriu zis căsuța, în atelier. „Procesul durează mult, de la extragerea lutului, pe care tot eu o fac, până la ardere și până la ultima fază de expediere către muzee sau galerii de artă. Sunt mai multe zile, mai multe etape. În toate etapele sunt implicate mai multe persoane și procesul este destul de laborios. E un proces de serie mică și tehnica este una specială,” spune Florin Dumitru.
Metoda opaițelor romane și a cuptoarelor din neolitic
Metoda pe care o folosește la crearea căsuțelor e inspirată din experiența sa în arheologie experimentală, în care a studiat tehnici și metode prin care oamenii realizau diferite obiecte în trecut. „Printre obiecte, un opaiț roman care era practic becul oamenilor de acum 2 mii de ani, funcționa pe bază de grăsimi vegetale sau animale și se realiza cu ajutorul unor matrițe”, povestește Florin Dumitru, care creează casele sale din lut, această metodă folosită acum 2 mii de ani pentru crearea unui opaiț roman.
„Cuptorul este rudimentar – forma și configurația e asemănătoare celor din neolitic, un cuptor bicameral, o zonă unde se face foc cu lemn și în parte de sus unde se pun căsuțele, care în urma arderii cu foc, care nu este o ardere perfectă, deci nu rezultă căsuțe perfecte, au urmă de arsură, de îngălbenire, dar aceste defecte de ardere fac ca rezultatul să fie un efect plastic special și le face să pară autentice,” spune Florin Dumitru despre procesul de ardere, pe care îl consideră cea mai dificilă parte a întregului proces.
Pledoarie pentru aducerea la viață a caselor vechi
„Ar fi bine să ne grăbim să acordăm mai multă atenție satelor și cătunelor din țara asta. Toate casele vechi care au rămas fără locuitori se degradează și dispar în scurt timp pentru că materialele din care erau realizate, cu precădere lemn, fân pentru acoperiș, lut, argilă, se topesc, efectiv. Dacă dispare acoperișul unei case vechi, în cel mult 10 ani ea se topește și devine tot una cu natura, ar fi bine să ne grăbim să vizităm satele bunicilor sau sate cât mai izolate și să admirăm case vechi și poate că la un moment dat o să ne apropiem de ele, să le achiziționăm, să le îngrijim, să le dăm o nouă viață. Acesta a fost un element principal al proiectului nostru, am gândit că atunci când oamenii au o căsuță din asta care le aduce aminte de copilăria lor, de vacanțele în satul bunicilor și o vor ține acolo, undeva, în dreapta televizorului, își vor aduce aminte de casa care stă părăsită într-un sat și își vor face timp ca în weekend-uri să se ducă acolo să o îngrijească și să o aducă la viață pentru că e păcat să dispară.”
Cum sunt oamenii, așa sunt și casele lor
„Toate casele vechi din țara asta, ce a mai rămas, sunt foarte frumoase, sunt foarte echilibrate compozițional, foarte îngrijite, cu atenție la detalii, plus materiale locale, se integrează foarte bine în natură. Casele care se construiesc azi ne reflectă cumva personalitatea noastră, dorim confort, siguranță, facilități, dar toate pot fi încorporate într-o casă care să aibă elemente din arhitectura veche,” conchide artistul plastic.
Ascultați aici interviul acordat de Florin Dumitru Ancăi Brășfălean.
