AUDIO | Cum protejăm centrul istoric de „implanturi”. Arhitect: „Așteptăm cu toții PUZ-ul de zonă protejată”

Protejarea centrului istoric al Clujului, în materie de urbanism și cum putem avea imobilele pe care ni le dorim, din punct de vedere calitativ, în oraș. Acestea au fost temele emisiunii Forum EBS de joi seară, realizată de Ovidiu Cornea.

Zona centrală, de aproape 42 de hectare, marcată cu roșu
Zona centrală, de aproape 42 de hectare, marcată cu roșu închis, delimitată punctat. FOTO / Planșă din Planul Urbanistic General

O concluzie s-a desprins ferm: punerea în aplicare a prevederii noului Plan Urbanistic General (PUG) este obligatorie.

„Se recomandă elaborarea cu prioritate a următoarelor documentaţii: PUZCP (Plan Urbanistic Zonal pentru Zonă Construită Protejată, n.red.) Centrul Istoric, cu respectarea metodologiei cf. Ordinului MTCT nr. 562/2003; PUZCP pentru alte Zone Construite Protejate”, sunt primele recomandări ale echipei de arhitecți care a realizat noul PUG al Clujului, în Memoriul documentului, la categoria „Priorități de intervenție, în funcție de necesități și de opțiunile populației”.

„PUZ de zonă protejată, obligație legală”

„PUZ de zonă construită protejată (PUZCP, n.red.) este o obligație legală de a fi elaborat prin grija administrației locale. Această consecință este prevazută și în PUG Cluj. În general, PUZCP tratează în detaliu și profunzime regulamentul de urbanism, investighează condițiile de construibilitate la nivel de parcelă, aprofundează studiul istoric cu plasarea în categorii clare a tuturor imobilelor, cu valoare sau nu, clasate sau clasabile. În general reglează mult mai atent dezvoltarea în zona protejată”, ne-a declarat arhitectul Eugen Pănescu, coordonator al echipei care a elaborat cel mai recent PUG al Clujului, aprobat în 2014 și intrat în vigoare 2 ani mai târziu.

Conform documentului, „zona Centrală este suprapusă peste Incinta Fortificată, oraşul istoric delimitat de traseul fortificaţiilor celei de a doua incinte medievale şi peste dezvoltările urbane (în general datând din secolul al XIX-lea) din jurul incintei fortificate şi peste dezvoltările realizate în spiritul urbanismului celei de a doua jumătăţi a secolului al XIX-lea, după vânzarea şi demolarea (parţial ) a fortificaţiilor. E o componentă a Ansamblului urban ‘Centrul istoric al municipiului Cluj-Napoca’ clasat în Lista Monumentelor Istorice cu codul CJ-II-a-A-07244”.

Eugen Pănescu a atras atenția că elaborarea planului de zonă protejată trenează de mulți ani, lucru care „lasă deschisă calea unor abuzuri”, oferind ca exemplu chiar hotelul de pe strada Avram Iancu, care a intrigat numeroși clujeni.

Este un PUZ pe care îl așteptăm cu toții”

„Cred că este bine să conștientizăm că PUZ-ul pentru zona centrală este o prioritate, care să ne ajute să evităm situații similare. Este un PUZ pe care îl așteătăm cu toții”, a spus și Daniela Maier, președintele Ordinului Arhitecților din România, filiala Transilvania.

Aceasta a mai adăugat că este necesar de la bun început un dialog între reprezentanții administrației și specialiștii direct implicați în elaborarea și impactul unui proiect.

Alte exemple

Exemplul hotelului de pe strada Avram Iancu, care a prilejuit și discuția de la Forum EBS, este doar unul dintre cele care au iscat discuții sau semne de întrebare, în ultimii ani, în zona centrală a Clujului.

Un exemplu elocvent este cel al noului sediu al Inspectoratului Școlar Cluj, inaugurat acum 2 ani, proiect prevăzut „la pachet” și cu o piscină etajată, în spatele și imediata vecinătate a bisericii reformate, cu 2 turnuri, de pe Bulevardul 21 Decembrie. Alt exemplu care poate ridica semne de întrebare cu privire la zona în care este edificat este cel al unui imobil cu mai multe niveluri, aproape lipit de zidul medieval – despre care se presupune că ar proveni chiar din prima incintă, de secol XIII, de pe strada Virgil Fulicea.

PUG-ul are prevederi detaliate”

Elaborarea unui PUZ specific zonei centrale este pe de o parte o procedură laborioasă, care implică filtrele a numeroase comisii, iar pe de alta,  Planul Urbanistic General reglementează deja destul de precis construirea în oraș, ne-a declarat, într-un scurt dialog, viceprimarul Dan Tarcea. El a oferit în acest sens exemplul unui imobil de pe o stradă peri-centrală, unde dezvoltatorul a avut de respectat până și o înălțime minimă, de 18 metri, conform prevederilor PUG.

Am solicitat o poziție mai amănunțită pe tema PUZ-ului  de zonă protejată, dar nu l-am obținut, încă.

„Dacă există voință politică, există și pârghiile de a aplica!”

Deciziile urbanistice au în acest moment, la Cluj, dar nu numai, implicații politice, inclusiv introducerea în Comisia de Urbanism a proiectelor, unde pot fi aduse amendamente, fiind apanajul primarului, a arătat arhitectul Șerban Țigănaș, fost președinte al Ordinului Arhitecților din România și membru în Comisia de Urbanism a Primăriei între 2008-2016.

La fel se întâmplă și cu privire la promovarea elaborării PUZ-urilor, a căror durată poate să varieze de la câteva săptămâni la câțiva ani, a subliniat specialistul:

Ascultați mai jos dialogul difuzat la Forum EBS:

 

Orașele de la care poate învăța Clujul

Rothenburg ob der Tauber, din Bavaria, Germania, Bratislava sau Kosice sunt orașe de la care Clujul se poate inspira realmente, mult mai adecvat decât de la metropole, în materie de protecție a zonei centrale, a spus arhitectul Virgil Pop, secretar, consilier superior în Comisia Zonală a Monumentelor Istorice. Îl puteți asculta mai jos:

 

Antoniu Bumb, cel care a creat meme-ul în care hotelul de pe strada Avram Iancu a devenit personaj de Star Wars a vorbit despre implicarea civică în proiectele care afectează comunitatea:

 

Mihai Wittenberger, arheolog și locatar al unui imobil învecinat cu noul hotel de pe strada Avram Iancu speră ca administrația să învețe din situația de aici, iar excepția să nu devină regulă:

 

Ascultați mai jos întreaga emisiune Forum EBS: